Guvernul condus de Marcel Ciolacu a amânat pentru după alegerile prezidențiale din luna mai principalele probleme economice, între acestea fiind situația deficitului bugetar, reducerile de cheltuieli, creșterile de taxe, majorările de prețuri la energie și cele la polițele RCA pentru șoferi.

Deficitul bugetar

Deficitul bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului este principala problemă.

Datele europene arată că țara noastră a terminat 2024 cu un deficit bugetar de 9,28%, mai mare decât cel consemnat în plină pandemie, după ce Guvernul Ciolacu a majorat pensiile și salariile bugetarilor.

Inițial, Guvernul avea o țintă de deficit de 5% din Produsul Intern Brut (PIB), care a fost ulterior majorată la 7% în urma renegocierilor cu Uniunea Europeană.

În final, Ministerul Finanțelor a anunțat un deficit cash de 8,65%, dar UE a găsit că a fost 9,28% pe metodologia europeană.

Pentru acest an România trebuie să reducă deficitul la 7%, conform angajamentelor asumate.

Bugetul pe 2025, bazat pe o creștere economică de 2,5%

Însă bugetul este construit pe o creștere economică estimată de 2,5%, iar între timp situația s-a schimbat pe plan global din cauza războiului tarifar declanșat de Donald Trump.

România are puține exporturi directe către SUA, dar poate fi afectată prin intermediul industriei auto germane și al exporturilor de lux făcute din Italia.

Reduceri de cheltuieli

Președintele interimar Ilie Bolojan a avertizat deja că România trebuie să își reducă cheltuielile.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a acuzat că România nu a învăţat din lecţiile crizei din 2009-2010, astfel că guvernanții au adus țara în situaţia de a avea nevoie, din nou, de măsuri pentru corectarea dezechilibrelor.

Acesta a spus că „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”.

Creșterea taxelor

Strâns legată de problema deficitului este creșterea taxelor.

Banca austriacă Erste a avertizat, la rândul său, că România trebuie să vină cu încă un pachet fiscal, acesta fiind amânat la acest moment din cauza reluării alegerilor prezidențiale.

Libertatea a scris încă de anul trecut că se analizează creșterea TVA de la 19% la 21%. O astfel de majorare va duce automat la creșterea prețului pentru produse și servicii.

De asemenea, sunt analizate și alte majorări, precum creșterea impozitului pe venit de la 10% la 16%. Dacă nu va fi compensată de angajatori, măsura va duce la scăderea salariilor pentru toți angajații din România.

Pe lângă acestea, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) mai menționează și creșterea taxelor locale, adică impozitele pe locuințe, plus o nouă taxă auto, în funcție de poluarea mașinilor.

Scumpirile la energie

Guvernul a prelungit recent plafonarea prețurilor la energia electrică cu trei luni, dar aceasta va expira la final de iunie.

Astfel, începând cu luna iulie toți românii vor primi facturi la electricitate la prețurile de piață.

Dar piața este dezechilibrată de exporturile către Ucraina și Moldova.

În plus, anul trecut au existat mari creșteri de preț pe bursele de energie din cauza fluctuațiilor induse în rețea de energia regenerabilă. Mai precis, când e caniculă și nu bate vântul, cantitățile care lipsesc trebuie compensate din altă parte.

Deja marii furnizori de energie au început să trimită clienților notificări privind tarifele. În unele cazuri, creșterile de preț sunt și de 60%, ceea ce mai departe înseamnă un impact de 25% la factură.

La gaze, plafonarea a fost prelungită cu un an de către Guvern, astfel că prețurile vor rămâne fixe până în aprilie 2026.

Creșterile la tarifele RCA

Un caz similar este și cel din domeniul asigurărilor: Guvernul a prelungit recent plafonarea prețurilor la polițele RCA cu încă 3 luni, măsura fiind valabilă până la final de iunie 2025.

Datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), arată că tarifele RCA au crescut anul trecut în medie cu 10%, dar la persoane fizice a existat un salt de 12%, deși teoretic erau plafonate.

Creșterile de preț au venit din cauză că ASF nu a făcut o plafonare la un preț anume, ci la cel mai mic preț al fiecărui asigurător. Această chichiță le-a permis companiilor majorarea prețurilor.

Profituri-record la asigurători

De altfel, tot datele ASF arată că din 2021, creșterile de prețuri au fost de 61%. Datorită lor, asigurătorii au făcut profituri istorice, iar ASF a consemnat în raportul pe 2024 că acestea au venit fix din scumpirea RCA.

„Profitul net al societăților de asigurare la nivelul întregii piețe a continuat să crească și în primul semestru din anul 2024, tendință manifestată începând cu 2021, influența principală fiind creșterea primelor RCA în ultimii ani, segmentul asigurărilor auto obligatorii de răspundere civilă fiind cel mai bine reprezentat pe piața asigurărilor din România”, conform raportului ASF.

Transportatorii au acuzat de mai mult timp că asigurătorii își exportă profiturile prin reasigurări la companiile-mamă și a acuzat ASF că face jocul companiilor din domeniu.

Libertatea a solicitat recent un punct de vedere privind creșterile de prețuri și de profituri de la UNSAR, asociația asigurătorilor, dar aceasta nu a comentat datele.

Plângere la DNA și proteste masive ale transportatorilor

Vasile Ștefănescu, președintele Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), a declarat pentru Libertatea că va face plânegere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA) și sesizare la Consiliul Concurenței din cauza prețurilor RCA.

Ștefănescu acuză că după plafonare prețurile urmează să crească din nou. Șeful transportatorilor spune că după alegeri organizația pe care o conduce va declanșa proteste masive.