Românii au opinii împărțite despre beneficiile aderării la Uniunea Europeană, conform unui studiu recent, citat de Profit.ro. Deși economia și veniturile au crescut semnificativ, doar 40% din populația activă crede că viața s-a îmbunătățit după 2007. În schimb, cei mai înstăriți 20% consideră că trăiesc la standarde europene.

Bugetarii sunt tot mai prezenți în rândul românilor cu venituri mari

Cercetarea „Tendințe în consumul financiar al românilor”, realizată de The Engine și AHA Moments, a analizat percepțiile a 1.900 de respondenți. Studiul arată diferențe mari între cei mai avuți 20% (grupul Pareto) și restul populației active.

Venitul mediu net pe gospodărie în grupul Pareto este de 14.382 de lei, față de 6.859 de lei în populația generală. Individual, cei din Pareto câștigă în medie 8.090 de lei net, comparativ cu 4.142 de lei în restul populației.

„Românii trăiesc la standarde europene, ceea ce e o veste, așa, super-bună, dar, mai apare un dar, dar dacă fac parte din rândul publicului Pareto”, a explicat Manuela Mancaș, sociologul care a prezentat studiul.

Geografic, grupul Pareto este concentrat în marile orașe, mai ales în regiunile Centru, Vest și București-Ilfov. 73% dintre ei au studii superioare, față de 42% în populația generală.

Creșterea ponderii bugetarilor în grupul Pareto

Un aspect notabil este creșterea ponderii angajaților din sectorul public în grupul Pareto, de la 24% la 33%. Mancaș explică: „Are legătură cu creșterile salariale din ultimul an. Asta afectează cumva și structura Pareto, și mentalitatea, în anumite condiții”.

În sectorul public, salariul mediu în Pareto este de 7.800 de lei, față de 5.800 de lei în populația generală. Totuși, bugetarii nu reușesc să penetreze „high-Pareto”, segmentul cu cele mai mari venituri.

Percepțiile românilor asupra calității vieții

Deși datele macroeconomice arată o creștere constantă a economiei românești după aderarea la Uniunea Europeană, percepțiile românilor nu reflectă întotdeauna acest progres. Doar 42% din populația generală crede că viața în România s-a îmbunătățit după aderarea la UE, comparativ cu 60% în grupul Pareto.

„Datele macroeconomice arată un trend general ascendent în România pentru ultimii 20 de ani și evident și în perioada recentă. Sentimentul general al oamenilor nu oglindește în tocmai această creștere”, a mai explicat Mancaș.

Cauzele acestei discrepanțe pot fi multiple. Capacitatea limitată de a compara pe perioade lungi , discursul public axat mai mult pe aspectele negative și impactul diferit al creșterilor salariale în funcție de categoria de venit sunt factori menționați de cercetătoare.

Românii sunt optimiști referitor la viitorul economic

În ciuda percepțiilor mixte despre prezent, românii sunt în general optimiști despre viitor. Pe o scală de la 0 la 10, populația generală evaluează calitatea vieții actuale la 6,6, dar se așteaptă să crească la 7,6 în următorii 5 ani.

În grupul Pareto, evaluarea crește de la 7,5 la 8,1, iar pentru cei mai avuți, de la 7,8 la 8,4. Mancaș observă: „Evident că optimismul românilor crește odată cu veniturile. Cei care au venituri mai mari își deschid foarte tare orizonul posibilităților și merg înainte cu resurse parcă nelimitate”.

Totuși, cercetătoarea avertizează că o încetinire economică ar putea duce la deziluzii și căutarea de țapi ispășitori, cum s-a întâmplat recent cu încercarea eșuată de boicotare a supermarketurilor.

Evenimente pozitive și negative asupra economiei românești

În ultimul an, 23% din grupul Pareto a raportat o creștere a veniturilor, față de doar 13% din populația generală. De asemenea, 18% din Pareto au făcut o achiziție majoră, comparativ cu 9% din restul populației.

În ceea ce privește evenimentele negative, 32% din populația generală a raportat dificultăți financiare, față de doar 16% în grupul Pareto. Problemele de sănătate au afectat 29% din populația generală și 23% din Pareto.

Valori și timp liber

Ambele grupuri prețuiesc familia, bunătatea, cinstea și respectul. Totuși, grupul Pareto tinde să acorde mai multă importanță loialității, responsabilității, prieteniei și libertății.

În timpul liber, folosirea gadgeturilor este predominantă în ambele grupuri. 71% din populația generală și 81% din Pareto petrec timp pe social media. Televizorul rămâne popular (70% vs 75%), iar streamingul este mai frecvent în grupul Pareto (73% vs 58%).

Încrederea în instituții

Românii au cea mai mare încredere în Armată (46%), Protecția Consumatorilor (40%) și Poliție (31%). Încrederea în autoritățile centrale și locale este relativ scăzută (20% și 23%).

Biserica se bucură de încredere ridicată (42%), dar mai puțin în grupul Pareto (37%). Încrederea în judecători (25%) și procurori (18%) este scăzută.

În sectorul privat, companiile românești mari au cea mai mare încredere (56%), urmate de supermarketuri (47%) și bănci (43%). Spitalele private (47%) sunt mai apreciate decât cele publice (26%).