În prezent, Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, a îndemnat autoritățile britanice să aprofundeze colaborarea cu Uniunea Europeană, în contextul în care tensiunile comerciale internaționale și inflația ridicată continuă să pună presiune asupra economiei Regatului Unit. Aflat la Dublin, oficialul a declarat că o relație mai solidă cu Bruxelles-ul ar putea reduce efectele negative ale Brexitului asupra comerțului.

 

În contextul economic, Bailey a subliniat importanța cooperării în domeniul serviciilor financiare și a salutat eforturile recente ale guvernului britanic de a restabili legăturile cu blocul comunitar, după retragerea oficială a Regatului Unit din UE în 2020.

 

Andrew Bailey: Brexitul nu este „greșit”, dar impactul economic este evident

 

În discursul său, guvernatorul a precizat că, în calitate de funcționar public, nu își exprimă o opinie politică privind Brexitul, însă a recunoscut că noile condiții comerciale au avut un efect negativ asupra economiei britanice. „Asta nu înseamnă că Brexitul este greșit – pot exista alte motive pentru care a fost susținut – dar sugerează clar că trebuie să facem tot posibilul pentru a limita consecințele asupra comerțului”, a spus Bailey.

Obstacolele comerciale alimentează inflația

 

În viziunea sa, Bailey a avertizat că fragmentarea comerțului global, accentuată de tensiuni geopolitice și politici comerciale restrictive, reduce eficiența economică și alimentează inflația. El a făcut trimitere la barierele comerciale tot mai severe, în contextul unor tensiuni internaționale marcate inclusiv de politicile comerciale impredictibile ale fostului președinte american Donald Trump.

 

Inflația din Regatul Unit a crescut peste așteptări în luna aprilie, ajungând la 3,5% față de 2,6% în martie, pe fondul scumpirilor la apă, energie și taxe locale. Ținta oficială a Băncii Angliei este de 2%.

 

Lanțurile de aprovizionare, afectate de incertitudini

 

În plus, Andrew Bailey a subliniat că perturbările din lanțurile globale de aprovizionare, cauzate de pandemie și de actualele riscuri geopolitice, continuă să afecteze funcționarea eficientă a economiilor.

Astfel, „Nu ne mai putem baza pe faptul că partea de ofertă a economiilor va funcționa la fel de eficient ca înainte de pandemie. Aceasta a fost una dintre principalele cauze ale creșterii puternice a inflației”, a explicat el.

 

Povara inflației cade inegal pe categorii sociale

 

În contextul dat, din datele recente ale Oficiului Național de Statistică (ONS), inflația înregistrată în martie a afectat mai puternic chiriașii din sectorul privat și social decât proprietarii care dețin integral locuințele. Rata inflației pentru chiriașii din sectorul privat a fost de 3,6%, comparativ cu doar 1,8% pentru proprietarii care nu mai au credite ipotecare. În sectorul locuințelor sociale, chiria a crescut cu 3% în același interval.

 

Datele evidențiază un decalaj intergenerațional în ceea ce privește costul vieții, între tinerii chiriași și persoanele mai în vârstă care au achitat deja creditele ipotecare. Vârsta medie a unui chiriaș în sectorul privat este de 41 de ani, iar în sectorul social, de 53 de ani. În schimb, proprietarii fără datorii ipotecare sunt, în medie, mai în vârstă.

 

Pentru cei care încă plătesc rate la credite ipotecare, rata inflației a fost de 2,8% în martie.

 

Tinerii chiriași, cei mai afectați de scumpiri

 

La rândul său, Ben Twomey, directorul executiv al organizației Generation Rent, a atras atenția asupra poverii financiare tot mai mari suportate de chiriași:

Astfel, „Locuințele sunt fundamentul vieților noastre, însă mulți chiriași trăiesc cu teama că ar putea pierde acoperișul de deasupra capului din cauza costurilor care le consumă veniturile.”

El a subliniat că noile date reprezintă un semnal clar privind inechitatea sistemului actual.

 

Sursa: financiarul.ro