Andrei Teodorescu a demarat în urmă cu 6 ani un mic business: a cumpărat teren agricol și a început să cultive soiuri exotice de ardei iuți și să producă sosuri după rețete proprii. Afacerea a crescut an de an și continuă să se dezvolte. „De Sărbători, am vânzări mai mari, sticluțele mele devin cadouri”, spune antreprenorul.

La 25 de kilometri la vest de Giurgiu se află Drăghiceanu, un sat cu mai puțin de 100 de locuitori și care se animă doar vara, când apar pescarii amatori. Iarna, mica localitate arată ca și cum ar fi părăsită. Casele bătrânești sunt înghițite de ceața alunecoasă din lunca Dunării, iar pe ulițe nu umblă mai nimeni. 

„Acum e pustiu acolo”, spune și Andrei Teodorescu, bucureșteanul a cărui afacere cu ardei iuți exotici depinde de Drăghiceanu.

Satul giurgiuvean este locul în care, în urmă cu 10 ani, Andrei venea să scape de stresul Capitalei. „Un prieten mă aducea aici la pește. Veneam să-mi dau reset, să nu mă mai gândesc la nimic altceva”, povestește bărbatul de 40 de ani. Avea pe atunci, spune Andrei, o afacere cu un service auto, cu 15 angajați, „business cu care duceam o luptă continuă cu birocrația, cu șpaga, cu comisioanele, pentru că voiam să fiu corect”.

De la repararea mașinilor la agricultură

În vara lui 2015, pe când stătea cu undița în baltă, Andrei Teodorescu a luat o decizie cu impact major în viața lui. S-a hotărât să vândă service-ul auto și să cumpere teren la Drăghiceanu, pentru a se apuca de agricultură. „Am crezut că mi-am pierdut mințile. Eu, bucureștean de 3 generații, la fel și soția mea, niciunul nu a avut rude la care să meargă la țară, ne apucăm de agricultură!”. 

În anul 2015, Andrei Teodorescu s-a hotărât să devină agricultor

Teodorescu a realizat riscul asumat. „La service era balamuc, dar erau și bani. În agricultură e liniște, dar nici bani nu faci!”

După ce a dat pământul la analizat și a aflat că e cernoziom, foarte fertil, a început să cultive legume pentru consumul uzual: roșii, ardei, vinete. „Pentru că eram pasionat de sosuri iuți, am cumpărat semințe de la Stațiunea legumicolă Buzău. Le-am cultivat pentru mine, iar în mai 2017 am cules primii ardei iuți exotici: din soiurile Carolina Reaper, Trinidad Scorpion, Habanero și Jalapeno. Din aceștia am început să fac sosuri iuți pentru consumul propriu până am găsit rețeta care să-mi placă”.

Sosuri și dulcețuri cu ardei iuți

Dar cu două luni înainte, Andrei Teodorescu a primit o veste grea. A fost diagnosticat cu cancer. „Era o veste pe care o așteptam din 2008. Tata a murit de cancer de colon, iar eu eram predispus la aceeași boală. Din șase în șase luni mergeam la doctor pentru controlul de prevenție. După diagnostic, am fost operat imediat și am început apoi chimioterapia”.  

Timp de 7 luni, Andrei s-a împărțit între spital și câmp. „După fiecare ședință de chimio aveam în gură un gust de metal greu de suportat și de care nu scăpam, indiferent ce luam. La un moment dat mi-am spus să încerc cu sosul meu iute. Surpriză, a mers! După ce luam o gură din sosul Jalapeno cu mango, nu mai aveam gustul oribil de metal în gură”, a mărturisit acesta. 

„După ce luam o gură din sosul Jalapeno cu mango, nu mai aveam gustul oribil de metal în gură”, spune Andrei Teodorescu

A mai făcut un sos de ardei iute cu zmeură și le-a dat să guste prietenilor. Le-a oferit apoi restaurantelor și a început să le scoată la vânzare pe FB. 

În august 2018 și-a făcut firmă, Fructele Pământului Concept, și a găsit o fabrică din Călărași cu care a început să colaboreze. În decembrie 2018 a făcut primele vânzări oficiale. „Oferta consta în 4 tipuri de sosuri iuți, 3 tipuri de dulcețuri iuți și ardei murați, uscați sau cruzi. După o investiție de 50.000 de euro în agricultură și sosuri, după primele 7 luni am realizat o cifră de afaceri de 17.000 de euro”, explică Andrei.

Etichetele sticlelor Chilli Taste, „brand ales pentru a avea rezonanță și pentru consumatorii străini”, surprind prin design și culoare: cranii colorate, moartea cu coasa. 

Etichetele au fost concepute de soția mea, de profesie graphic designer. În cazul sosurilor, prima dată cumpărătorul e atras de etichetă și apoi de gust.

Andrei Teodorescu:

Etichetele sticlelor și borcanelor surprind prin design și culoare

4 premii la marile festivaluri de sosuri iuți

Andrei Teodorescu spune că în 2020 și-a amortizat întreaga investiție și acum merge pe profit pur. „Nu este unul extraordinar, dar este unul decent, liniștitor”. Afacerea merge înainte, obține recunoaștere internațională și se dezvoltă. 

„Am câștigat 4 premii la marile festivaluri de sosuri iuți în 2019 și 2020. Sosurile mele s-au plimbat în toată lumea, până în Australia, Siberia și Mongolia. De la anul am decis să mă asociez cu un alt investitor din satul vecin, care deține două hectare de sere, fabrică, cu depozit și congelatoare. Creștem producția, dar păstrăm rețetele mele în care toate ingredientele sunt naturale. Vreau să intru pe piața mare. Prefer să vând la doi retaileri decât la 50 de băcănii de la care-mi recuperez foarte greu banii”. 

Anul acesta a vândut 10.000 de sticluțe și borcane cu delicatese din ardei iute, iar obiectivul pentru  2023 este de 70.000 de bucăți. „În perioada Sărbătorilor, vânzările au crescut cu 20%. Am remarcat că sunt cumpărate drept cadou”, spune cel care se consideră „pionierul sosurilor din ardei iuți exotici din România”.

„Cumpăr sticla la preț dublu, eticheta mă costă triplu”

Deși este și el afectat de inflația mare înregistrată în 2022, Andrei Teodorescu spune că nu a umblat la prețuri. „Cumpăr sticla la preț dublu, eticheta mă costă triplu, dar prefer să câștig mai puțin decât să nu vând nimic”, își explică el strategia.

O sticluță de 200 ml cu sos iute cu mango este comercializată pe site-ul companiei cu 38 de lei. Același preț îl are și un borcan de 220 de grame cu dulceață de ardei iuți.

Andrei Teodorescu și-a început afacerea într-un sat uitat de lume, a ajuns să cultive soiuri exotice de ardei iuți doar pentru consumul propriu, a făcut o pasiune pentru ei după ce l-au ajutat să scape de efectele neplăcute ale chimioterapiei. Businessul lui a ajuns să se dezvolte. A scăpat și de cancer.

Povestea lui Andrei Teodorescu arată că orice e posibil. Chiar și în România.