În avertismentul șefului Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu spune că  România nu are nicio șansă să se încadreze în ținta de deficit negociată la Bruxelles, iar cifrele reale indică o gaură bugetară și mai mare.

În afirmaţiile sale, „În lipsa măsurilor de corecție din acest an, după cum indică execuția bugetară la 8 luni, deficitul bugetar ar ajunge în jur de 9% din PIB”, avertizează Consiliul Fiscal.

 

Chiar dacă, premierul Ilie Bolojan a anunțat recent că România va încheia anul 2025 cu un deficit bugetar de 8,4% din PIB, în cadrul angajamentelor asumate la Bruxelles, analiza Consiliului Fiscal arată contrariul.

Un document oficial, emis odată cu prima rectificare bugetară a anului, evidențiază faptul că execuția bugetară este mult sub așteptări, iar cheltuielile statului cresc într-un ritm accelerat.
Iar rectificarea, procedura anuală menită să realoce fondurile între instituțiile statului, scoate la iveală un dezechilibru masiv între venituri și cheltuieli, în ciuda noilor taxe introduse.


Problema nu vine din exterior, ci din interiorul guvernului

 

Practic, Daniel Dăianu nu s-a ferit să spună direct, ceea ce mulți economiști susțin de luni de zile: problema nu vine din exterior, ci din interiorul guvernului.

În prexizările sale, „În România, criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice. Deficitul bugetar din 2024 a fost adâncit în special prin creșteri de cheltuieli permanente – salarii, pensii, dobânzi”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.

Economistul a explicat că înghețarea salariilor și pensiilor, anunțată pompos la finalul anului trecut, nu a adus efectele dorite.

Astfel, „Înghețarea salariilor bugetarilor și non-indexarea pensiilor, măsuri adoptate în decembrie 2024, nu au stopat creșterea lor medie nominală în 2025; la pensii s-a simțit impactul anualizat al recalculării, la salarii, al creșterilor operate în 2024”, arată Dăianu, explicând că cheltuielile sociale continuă să explodeze, în timp ce inflația doar maschează temporar proporțiile reale ale crizei.

 

Nici majorările de taxe nu au adus efectul scontat

 

În ciuda pachetului fiscal introdus de guvernul Bolojan – inclusiv creșterea TVA de la 19% la 21% –, Consiliul Fiscal susține că impactul asupra bugetului este aproape inexistent în 2025.

În plus, „Pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie are un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influențând execuția bugetară abia din luna septembrie”, a subliniat Dăianu.

În opinia acestuia, adevăratul efect al acestor măsuri se va vedea abia în anul 2026, când deficitul ar putea coborî spre 6,5% din PIB – dar doar dacă guvernul va menține disciplina financiară.

 

Nota de plată cade pe umerii cetățenilor

 

În contextul socio-economic, Consiliul Fiscal avertizează asupra unei crize bugetare provocate chiar de deciziile guvernului şi precizează că nota de plată este suportată de populație. Creșterile de taxe, scumpirile și înghețarea beneficiilor sociale se traduc printr-o presiune tot mai mare asupra gospodăriilor.

 

Aşadar, în timp ce premierul Bolojan susține la Bruxelles că România este pe drumul corect, şeful Consiliului Fiscal Daniel Dăianu trage un semnal de alarmă rece și clar:

„Deficitul de 8,4% e o iluzie. Realitatea este mai dură – și ne va costa scump.”