Cine sunt economiștii care primesc Premiul Nobel pentru Economie în 2025?

Trei economiști au fost recompensați pentru teoria creșterii economice bazate pe inovație și distrugere creatoare.

Premiul Nobel pentru Economie 2025 a atras atenția mediului academic prin recunoașterea unor specialiști care au schimbat modul în care înțelegem creșterea economică.

Astfel, Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt au fost distinși pentru cercetările care explică modul în care inovația și tehnologia influențează dezvoltarea societăților pe termen lung. Comitetul Nobel a subliniat că lucrările lor au „deschis noi căi de înțelegere a prosperității moderne”.

Istoria premiului și importanța acestuia

Premiul Sveriges Riksbank pentru Științe Economice, cunoscut ca Premiul Nobel pentru Economie, a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei. Spre deosebire de celelalte premii Nobel, acesta nu a fost creat de Alfred Nobel, ci este susținut financiar de Riksbank. Suma acordată câștigătorilor este identică cu cea a celorlalte premii Nobel, aproximativ 10 milioane de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 900.000 de euro.

• • Primul premiu pentru economie a fost acordat în 1969 lui Ragnar Frisch și Jan Tinbergen.

• • Până în 2025, doar trei femei au obținut acest premiu.

• • Ceremonia de decernare are loc anual pe 10 decembrie, la Stockholm.

Deși uneori este privit cu scepticism din cauza legăturilor sale cu politicile economice, premiul rămâne unul dintre cele mai importante din domeniu. Membrii Academiei Regale Suedeze au menționat că alegerea din acest an „subliniază rolul esențial al teoriei economice în navigarea schimbărilor globale”.

Premiul pentru economie este acordat împreună cu celelalte premii Nobel, la aceeași ceremonie, chiar dacă nu face parte din cele stabilite inițial de Alfred Nobel. În fiecare an, această ceremonie aduce în atenția publicului contribuțiile excepționale din domeniul științei și culturii.

Cine sunt laureații și ce au descoperit

Joel Mokyr: Condițiile pentru progresul tehnologic

Joel Mokyr, profesor la Northwestern University, a primit jumătate din premiu pentru că a identificat condițiile necesare pentru o creștere susținută prin progres tehnologic,

Mokyr a arătat cum schimbările culturale din Europa de după Renaștere au permis acumularea de cunoștințe științifice. „Fără schimbarea mentalității, revoluția industrială nu ar fi fost posibilă”, a declarat acesta într-un interviu din 2022.

Aghion și Howitt: Teoria distrugerii creative

Cealaltă jumătate a premiului a fost acordată lui Philippe Aghion, profesor la Collège de France și INSEAD, și lui Peter Howitt, profesor la Brown University. Cei doi sunt cunoscuți pentru teoria creșterii susținute prin distrugere creatoare.

Modelul lor explică modul în care inovațiile radicale înlocuiesc tehnologiile vechi, generând astfel creștere economică. De exemplu, trecerea de la lămpile cu kerosen la becurile electrice a reprezentat o astfel de transformare. Comitetul Nobel a remarcat că teoria lor „a transformat modul în care guvernele abordează politicile de inovare”.

Prin această contribuție, Aghion și Howitt au influențat atât cercetarea academică, cât și politicile publice din întreaga lume.

Relevanța premiului în contextul actual

Într-o perioadă marcată de crize climatice și de schimbări tehnologice rapide, cercetările celor trei economiști oferă un cadru util pentru înțelegerea provocărilor cu care se confruntă economiile moderne. Teoria distrugerii creative explică, de exemplu, de ce tranziția către energia verde presupune nu doar investiții, ci și renunțarea la anumite industrii tradiționale.

Expertul financiar Radu Crăciun a comentat: „Aceste modele ne ajută să anticipăm cum se vor restructura piețele în urma revoluției AI sau a crizei energetice”. Totuși, unii critici consideră că teoriiile premiate nu iau suficient în considerare inegalitățile care pot apărea în urma schimbărilor rapide.

Laureații Nobel pentru Economie continuă adesea să-și dezvolte cercetările după primirea premiului. Joel Mokyr a anunțat că lucrează la o nouă carte despre impactul inteligenței artificiale asupra creșterii economice pe termen lung.

Curiozități despre Premiul Nobel pentru Economie

• • Cel mai tânăr laureat a fost Esther Duflo, care a primit premiul la 46 de ani, în 2019.

• • Singurul român nominalizat a fost Nicholas Georgescu-Roegen, care a decedat în 1994.

• • Doi laureați au refuzat premiul Nobel: Gunnar Myrdal (1974) și Jean-Paul Sartre (1964), dar niciunul nu a refuzat premiul pentru economie.

Deși uneori este criticat pentru faptul că favorizează cercetătorii europeni sau americani, premiul rămâne un reper la nivel mondial. Pe măsură ce economiile emergente câștigă tot mai multă influență, este posibil ca și profilul laureaților să devină tot mai divers. Cert este că teoriile lui Mokyr, Aghion și Howitt vor continua să influențeze discuțiile despre viitorul economiei globale.

Aşadar, premiul Nobel pentru Economie din 2025 aduce în prim-plan importanța inovației și a adaptării la schimbările tehnologice. Cercetările celor trei economiști vor rămâne relevante pentru deciziile viitoare, atât pe plan academic, cât și în politicile publice.

Următoarele luni vor aduce probabil noi reacții și discuții despre modul în care aceste teorii pot fi aplicate pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare.