Veniturile bugetului pe anul 2025 sunt considerate „fanteziste” și vor suferi modificări radicale, cel mai probabil urmând majorări de taxe după alegerile prezidențiale, arată economiștii care au discutat cu Libertatea.

Cum arată bugetul pe 2025

În cifre brute, bugetul pe acest an arată astfel:

Venituri – 667,5 miliarde de lei
Cheltuieli – 802,17 miliarde de lei
Deficit – 134,6 miliarde de lei lei
Deficit bugetar ca procent – 7,04% din PIB
Inflație – 4,4%
Creștere economică – 2,5%
Investiții – 7,8%
Salariul mediu lunar pe țară – 5.355 de lei

Spre comparație, în 2024 veniturile s-au situat la 574,6 miliarde lei, iar cheltuielile, la 727,32 de miliarde de lei, deficitul fiind de 8,65% din Produsul Intern Brut (PIB), după ce bugetul a fost construit inițial pe un deficit de 5%.

Analiștii au avertizat încă de anul trecut că deficitul de 5% nu poate fi atins, mai ales că Guvernul a majorat pensiile și salariile bugetarilor în an electoral, iar majorările au impact și în acest an.

Astfel, experții estimează probleme și în acest an.

Vin taxele!

Consultantul fiscal Emilian Duca spune că este extrem de probabil ca Guvernul să majoreze o serie de taxe în acest an.

„La prima vedere, va suferi modificări radicale pe partea de venituri. Adevărul este că economia este în reducere de viteză și cel mai probabil vor trebui să umble la alte taxe. Alegerile îi încurcă. Planul este să umble la cotele reduse și să crească impozitul pe venit. Totul depinde de ce se întâmplă cu alegerile prezidențiale”, a declarat Duca pentru Libertatea.

Consiliul Fiscal a precizat, la rândul său, că este o problemă cu calcularea veniturilor în bugetul pe 2025. Consiliul nu poate lua în considerare situațiile ipotetice având ca sursă îmbunătățirea colectării, astfel instituția spune din start că veniturile vor fi mai mici cu 9,7 miliarde de lei, echivalent cu 0,5% din PIB.

Concomitent, la cheltuieli instituția estimează un necesar suplimentar de 4,5 miliarde de lei pentru dobânzile la împrumuturile luate de Guvern. Executivul spune că va cheltui cu dobânzile 41,9 miliarde de lei.

România are colectarea cea mai mică a veniturilor ca procent în PIB, din UE, cu excepția Irlandei, care este paradis fiscal. Veniturile României sunt de 27% din PIB, față de o medie europeană de 41%.

Guvernul a reintrodus din acest an taxa pe stâlp, iar Ministerul Finanțelor analizează și alte opțiuni, precum creșterea impozitului pe venit de la 10 la 12%.

Scumpiri la energie și gaze

Consultantul Emilian Duca avertizează că în acest an urmează și o serie de scumpiri, în special cele cauzate de eliminarea plafonărilor la energie și gaze. Acestea urmează să expire din aprilie, dar autoritățile au anunțat că ar mai putea fi prelungite încă 3-6 luni.

„În aprilie-mai o să vină și un puseu inflaționist din cauza prețurilor la energie. Lipsește un plan. Părerea mea este că lucrurile sunt făcute după ureche”, punctează Duca.

O inflație mai mare ajută guvernele să echilibreze mai ușor bugetele. Potrivit proiectului de buget, inflația este estimată la 4,4% în acest an.

România verde și scumpă

Duca precizează că România a fost între primele țări din Uniunea Europeană care au decis închiderea cărbunelui și subvenționarea masivă a energiilor verzi, iar acest lucru a dus la scăderea producției și creșterea prețurilor.

Închiderea cărbunelui a fost decisă în anul 2021, odată cu adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR – n.r.). La acel moment, majoritatea termocentralelor urmau să se închidă până în 2026, iar ultima urma să fie închisă în 2032.

Polonia are însă, în schimb, o dată oficială de închidere a cărbunelui anul 2049.

„Politica energetică nu au făcut-o nici Ghinea în PNRR, nici Virgil Popescu (fost ministru al energiei – n.r.). Noi când ne ducem la UE, ne ducem pentru că avem nevoie de bani. Și, ca atare, trebuie să cedezi în altă parte, așa e orice negociere. Când s-a făcut Green Deal, România putea utiliza dreptul de veto”, spune Duca.

Acum, Sebastian Burduja – ministrul energiei, cere la UE amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune.

Politicile verzi ale UE au fost atacate atât de premierul polonez Donald Tusk, cât și de PPE, cel mai numeros grup parlamentar european, din care face parte și Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene.

Aderarea la Schengen ne ajută

Consultantul financiar spune că aderarea României la Schengen și cu frontierele terestre ajută România, deoarece cresc exporturile.

„Aderarea la Schengen ne ajută, cresc exporturile. Dar problema noastră este că piețele unde exportam noi, Germania, Italia, Franța, sunt în criză sau aproape de intrarea în recesiune”, arată Duca.

„Grecia scrie pe noi”

Acesta spune că Guvernul trebuie să facă rapid reforme, deoarece populația este furioasă pe modul în care funcționează statul.

„Nouă ne trebuia un Băsescu prim-ministru acum, ca să îi împingă de la spate să facă reforme. Dacă PSD-PNL-UDMR eșuează că reforma, Grecia scrie pe noi!”, avertizează Emilian Duca.

Grecia a fost aproape de incapacitate de plată în perioada 2009-2017 și a avut nevoie de mai multe pachete financiare de ajutoare din partea UE pentru a-și reveni.

Critici pe bandă rulantă

Anterior, Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ pentru proiectul de buget, în vreme ce primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a criticat proiectul din cauză că primăriile de sector au în continuare mai mulți bani decât primăria mare, deși aceasta are mai multe atribuții și în ciuda referendumului.