Guvernul vrea să strângă 9 miliarde de lei până la final de noiembrie pentru a echilibra gaura bugetară, însă economiștii contactați de Libertatea se îndoiesc de eficacitatea măsurii și spun că astfel afectează încrederea cetățenilor simpli în stat deoarece astfel de amnistii se acordă extrem de des.

Experții spun că amnistia este semnul unei „disperări” în privința situației deficitului bugetar, după ce Comisia Europeană a avertizat repetat România cu privire la cheltuielile prea mari.

Executivul european estimează că deficitul va ajunge la 6,9% în acest an și a cerut măsuri.

Guvernul negociază la Bruxelles reducerea deficitului în 7 ani, iar premierul Marcel Ciolacu a promis că nu vor crește taxele în anul 2025.

Ce a aprobat Executivul

Aici intră în scenă amnistia fiscală, aprobată miercuri de către Guvern.

„Pentru contribuabilii persoane juridice s-a aprobat anularea accesoriilor în procent de 100% din valoarea acestora, respectiv accesoriile însemnând dobânzi, penalităţi de întârziere şi penalităţi de nedeclarare. Aici, după cum de asemenea se cunoaşte din spaţiul public, discutăm de 330.000 de contribuabili persoane juridice cu un debit restant de 32,4 miliarde de lei, iar pentru contribuabilii persoane fizice avem de asemenea înregistraţi cu debite restante la 31 august 2024 un număr de 848.000 de contribuabili cu o valoare de 39,2 miliarde lei”, a declarat Marcel Boloș, ministrul de finanțe.

Concomitent, cei care sunt bun-platnici vor primi o bonificație de 3% la plata impozitelor.

Autoritățile speră să strângă astfel 9 miliarde de lei la buget până la 25 noiembrie.

Amnistii la 2-3 ani

Consultantul fiscal Adrian Bența spune că este incorect pentru cei care își plătesc taxele să dea statul amnistii la câțiva ani.

„E disperare mare la buget. Sumele datorate sunt de sute de miliarde de lei, dar domnul ministru Boloș părea optimist că le va strânge. Deci cred că se vor strânge, poate nu chiar 9 miliarde, dar 7-8 e posibil. În general, o amnistie nu se anunță, se face peste noapte pentru ca oamenii să nu acumuleze voit datorii. Dar cam la 2-3 ani apare câte o amnistie în România”, arată Bența.

Acesta a completat că ultima amnistie a fost dată în anul 2021.

„Știți cum este situația? Cei care nu-și plătesc impozitele au generat majorările de taxe și acum tot ei primesc și amnistia asta…”Adrian Bența

Guvernul a majorat mai multe taxe în 2022 și 2023, iar în acest an au intrat în vigoare altele, precum taxa de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii, taxa de 2% pe bănci și majorarea accizelor de la 1 iulie.

Concomitent, coaliția PSD-PNL a adoptat la finalul anului trecut o lege prin care evaziunea fiscală sub pragul de un milion de euro nu se va mai pedepsi penal, dacă este achitată suma, plus un procent de 15%. Anterior, pragul era 100.000 de euro.

Experții au criticat la acel moment legea, afirmând că este ca o încurajare la evaziune.

Emilian Duca: Firmele cu datorii sunt în faliment

Consultantul fiscal Emilian Duca nu crede că statul va strânge cele 9 miliarde de lei din amnistie dintr-un motiv simplu: marea majoritate a firmelor cu datorii sunt în insolvență.

„Teoretic la amnistii se obțin niște bani, dar sincer mă îndoiesc să strângă sume așa de mari. Cele mai multe sunt societăți comerciale sunt în faliment, acționarii sau administratorii nu se mai găsesc, ori au fost plasate pe numele unor albanezi sau sirieni etc. Sau sunt companii de stat care n-au plătit niciodată contribuții la buget”, spune Duca.

Cei care beneficiază de amnistii ar trebui să fie în atenția autorităților

Acesta spune că măsura nu este gândită suficient. „Când dai astfel de amnistii și reduceri de taxe trebuie să îți pui niște semne de întrebare. Apoi, cei care beneficiază ar trebui să aibă niște consecințe negative pentru a învăța să nu mai ajungă în situația asta. Pot să aibă controale sau să fie incluși pe o listă ca statul să știe că nu au bonitate. Iar dacă data viitoare nu mai achită taxele atunci să trimită direct executorul”, afirmă acesta.

Consultantul mai spune că acționarii și administratorii firmelor cu datorii ar trebui să primească interdicție de a mai deschide firme prin hotărâri judecătorești. Și ar trebui să poată ieși de pe aceste liste doar după ce își achită datoriile.

O treime din sancțiunile ANAF, anulate în instanță

Expertul spune că există o situație paradoxală: în timp ce există o evaziune fiscală ridicată mare în România, există și multe abuzuri ale Fiscului și ale Direcției Antifraudă, care pierd apoi în instanță.

O treime din sancțiunile contestate în instanță au fost câștigate de contribuabili, conform Digi24.

90% din sume sunt nerecuperabile

Expertul mai spune că pe termen lung aceste amnistii nu ajută cu absolut nimic, pentru că problema rămâne.

„Sumele care s-au strâns acolo sunt 90% nerecuperabile. Ne îmbătăm cu apă rece. Ar trebui făcut curat în listele alea cu datorii. Realitatea e că sumele acelea nu există. Dacă fură unul bani de la buget nu e prost să stea cu banii în curte așteptând să vină statul după ei… Se dorește coafarea doar unei situații”, puncteză Emilian Duca.