Ministrul energiei Bogdan Ivan a anunțat naționalizarea activelor Lukoil din România, iar operațiunea trebuie să se desfășoare până la data de 21 noiembrie, când sancțiunile americane intră în vigoare și când orice companie va înceta relațiile comerciale cu Lukoil pentru a nu primi amenzi imense.

Țara noastră are deja un precedent de succes: naționalizarea fabricii de automobile Daewoo de la Craiova după falimentul gigantului coreean și vânzarea acesteia către Ford.

Există însă și un exemplu negativ, respectiv scandalul de la Șantierul Naval Mangalia, care a ajuns în insolvență.

Totuși, un proiect de lege în acest sens nu există, după cum nu există nici detalii despre ce vrea mai exact statul să facă legat de activele Lukoil din România.

Ce are Lukoil în țara noastră

Lukoil deține în România rafinăria Petrotel de lângă Ploiești, a treia ca mărime după Petromidia (Rompetrol) și Petrobrazi (Petrom), cu o capacitate de rafinare de 2,4 milioane de tone pe an.

De asemenea, deține un lanț de 320 de benzinării în țara noastră, al treilea ca mărime, după Petrom și Rompetrol.

Petrotel a raportat în 2023, ultimul pentru care există date disponibile la Ministerul Finanțelor, venituri totale de 2,07 miliarde de lei și un profit net de 62,8 milioane. Rafinăria avea la acel moment 542 de angajați.

Lukoil România, compania care operează benzinăriile companiei ruse, a consemnat în 2024 venituri totale de 11,88 miliarde de lei și o pierdere netă de 145,2 milioane de lei. Societatea avea 203 salariați.

Cele două sunt însă importante pentru economia României, deoarece Lukoil asigură circa 20% din consumul de carburant al țării noastre. De asemenea, companiile sale au mii de furnizori pe orizontală în economia României.

În fine, Lukoil mai deține în România și 80% din perimetrul Trident din Marea Neagră, iar restul este deținut de Romgaz.

Active externe de 20 de miliarde de dolari

La nivel internațional, Lukoil mai are și o rafinărie mare în Bulgaria, la Burgas, plus lanțuri de benzinării în Bulgaria, Serbia, Moldova.

Concomitent, deține circa 200 de benzinării în Statele Unite și aproximativ 430 de stații Teboil în Finlanda, conform Reuters.

În Olanda, controlează 45% din rafinăria Zeeland, plus aproximativ 600 de benzinării în Turcia.

De asemenea, deține și participații la o serie de zăcăminte gigantice în Irak și Kazahstan.

Grupul rus, fondat de oligarhul Vagit Alekperov, operează zăcământul West Qurna 2 din Irak, unde extrage zilnic 480.000 de barili de țiței și unde deține 75% din acțiuni.

De asemenea, deține 13,5% din zăcământul Karachaganak și 5% din Tengiz, ambele în Kazahstan. Are și o participație de 12,5% din conducta CPC, care transportă petrol din Kazahstan către Marea Neagră.

Mai deține și 20% din zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan, operat de grupul britanic BP, două zăcăminte de gaze în Uzbekistan și două participații în Egipt.

În Africa, are participații în Camerun, Nigeria și Ghana, plus interese la un bloc din Congo, operat de Eni.

Per total, activele din afara Rusiei ale Lukoil sunt evaluate la 20 de miliarde de dolari.

Opțiunea 1: preluarea managementului

Momentan, nu există un proiect concret de lege privind naționalizarea activelor Lukoil din țara noastră, dar nu există foarte multe opțiuni.

Cea mai la îndemână este preluarea managementului de către statul român, care să numească o nouă conducere și să prea activitatea zilnică a companiilor Lukoil din România.

În acest moment, nu se știe dacă statul vrea să preia doar Petrotel sau și lanțul de benzinării, dar cel mai probabil acestea vor veni la pachet.

Acesta este un model implementat cu succes de Germania în cazul unei rafinării deținute de Rosneft.

Practic, statul ar deține doar managementul, dar de jure companiile aparțin în continuare rușilor. Banii nu mai ajung însă în Rusia.

Germania a obținut însă pentru asta acordul OFAC – oficiul american care gestionează sancțiunile.

În țara noastră, ministrul Bogdan Ivan a declarat că nu va cere prelungirea termenului de 21 noiembrie privind sancțiunile americane.

Opțiunea 2: naționalizarea

Naționalizarea presupune preluarea acțiunilor deținute de Lukoil la entitățile vizate de statul român.

Asta înseamnă că statul român trebuie să achite un preț.

Rompetrol Rafinare, companie controlată de grupul kazah KazMunaiGaz, este listată pe bursa de la București. Aceasta are o capitalizare bursieră de circa 1,8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă circa 360 de milioane de euro.

Dar Petromidia are o capacitate de 5 milioane tone pe an și include și benzinăriile Rompetrol, operate prin filiala Rompetrol Downstream.

Astfel, Petrotel și benzinăriile Lukoil din România ar valora circa 200 de milioane de euro.

Separat, o benzinărie valorează între 250.000 de euro și două milioane, în funcție de locație și volumele comercializate.

Plătim ceva?

Nu se știe nici dacă statul român va da bani pentru activele naționalizate sau va trimite banii într-un cont la care Lukoil să nu aibă acces până la finalizarea procesului de evaziune în care grupul este acuzat în România sau până la terminarea agresiunii ruse din Ucraina.

De asemenea, ministrul Ivan nu a precizat dacă după naționalizare intenția statului este să vândă mai departe rafinăria și benzinăriile unui jucător petrolier global sau să rămână cu acțiunile.

În acest moment, statul are 26% din Petrom și 44% din Rompetrol, dar companiile sunt conduse de OMV și respectiv KazMunaiGaz.

Statul conduce jucători mai mici din domeniul petrolier respectiv Oil Terminal – care operează terminalul petrolier din Constanța și Conpet – care operează sistemul de conduce de transport pentru țiței.

Statul va trebui să alimenteze Petrotel cu petrol cumpărat de pe piața internațională și să finanțeze operațiunile de zi cu zi ale rafinăriei și benzinăriilor Lukoil.

Nicușor Dan vrea preluare temporară a Petrotel, apoi vânzare

Președintele Nicușor Dan a afirmat miercuri, la Cotroceni, că există varianta ca rafinăria să fie preluată pe un termen limitat de statul român.

Acesta a mai spus că nu există riscul ca o companie-paravan a Rusiei să o preia, deoarece România are o comisie care evaluează investițiile străine. Aceasta poate bloca orice investiție în domeniile strategice.

„Bineînțeles că există un interes ca ea să fie preluată (de alte companii – n.r.), însă nimic nu ne obligă să ne grăbim cu procesul ăsta. Și există și varianta, care are nevoie de un cadru normativ special, ca, pe o perioadă limitată, ea să fie preluată de statul român”, a spus Nicușor Dan.

Să o donăm Ucrainei?

Fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu a întrebat pe Facebook dacă Petrotel ar trebui donată Ucrainei, pentru o sumă de bani, un număr de drone sau un depozit de gaze.

Acesta spune că Petrotel nu are ieșire la mare, are o capacitate mică și nu este eficientă.

Precedentul Daewoo-Ford

România are deja un precedent de succes în privința unei situații apropiate.

Odată cu falimentul conglomeratului sud-coreean Daewoo din anul 1999, statul român a preluat fabrica de automobile de la Craiova, iar Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a vândut-o în 2007 către grupul american Ford.

Între timp, Ford a modernizat uzina, dar a vândut-o la rândul său către Ford Otosan, o companie mixtă pe care o deține cu un grup din Turcia.

Uzina din Craiova a produs în 2024 un număr de 250.000 de automobile, cea mai mare parte a acestora fiind direcționate la export, după ce în 2015 producția era de 50.000 de mașini anual.

La Craiova se produce și primul model electric românesc, respectiv Ford Puma Gen-E.

În 2024, Ford Otosan a consemnat venituri de 19 miliarde de lei și un profit net de 369 de milioane de lei. Compania are 6.356 angajați.

Șantierul Naval Mangalia, exemplul negativ

Tot legat de Daewoo este și un exemplu negativ. Mai exact, statul a redevenit acționar majoritar la Șantierul Naval Mangalia.

Totuși, statul a ajuns la cuțite cu celălalt acționar, respectiv grupul olandez Damen, care mai deține și șantierul naval din Galați.

Acesta preluase pachetul majoritar de la Daewoo în 2018, după care a cedat 2% către stat, care a devenit majoritar cu 51%.

Damen a asigurat conducerea companiei și finanțarea, dar în 2023 statul a anulat cadrul legal ce permitea asocierea.

Ca atare, Damen a dat în judecată statul român și a retras finanțarea, ceea ce mai departe a făcut ca Șantierul Naval Mangalia să ajungă în insolvență.

Recent, ministrul economiei Radu Miruță, a anunțat că vrea să acorde companiei bani din programul european de înzestrare militară SAFE, prin care România primeste 16,6 miliarde de euro.