Anul 2023 vine cu mai multe modificări legale în domeniul financiar, iar acestea vor afecta milioane de români.
Salariul minim va crește odată cu intrarea în noul an, dar și o serie de taxe, după ce Guvernul a modificat Codul Fiscal. Punctul pentru amenzile de circulație va rămâne însă la același nivel, la fel ca și taxele locale.
Salariul minim ajunge la 3.000 de lei
Salariul minim va crește de la 1 ianuarie de 2.550 lei brut la 3.000 de lei brut. Acest lucru înseamnă un salariu în mână de 1.863 lei, conform Ministerului Muncii.
De creșterea salariului minim vor beneficia 2.181.134 de salariați, conform autorităților.
În acest an, o parte dintre salariații din România au avut salariu minim 2.750 lei, dar acest lucru a fost din cauză că angajatorii au putut acorda 200 de lei în plus, fără ca aceștia să poarte contribuții și taxe.
Totodată, în construcții salariul minim va fi de 4.000 de lei în construcții, echivalentul a 2.340 lei net.
Uniunea Europeană a adoptat în acest an o Directivă privind salariul minim adecvat, care stabilește un mecanism de calculare a salariului minim. Acesta ar trebui să fie 60% din salariul median brut sau 50% din salariul mediu brut, conform Euractiv.
Conform Institutului Național de Statistică (INS), câștigul salarial mediu brut a fost de 6.462 lei în octombrie, astfel că salariul minim ar trebui să fie de 3.230 lei.
Țările UE au doi ani pentru a implemementa directiva, astfel că aceasta nu se aplică încă.
Punctul de amendă rămâne plafonat
Legat de salariul minim este punctul de amendă pentru abaterile de la regulile de circulație.
Conform legislației, acesta este de 10% din salariul minim pe economie. În ultimii ani, însă, punctul de amendă a fost blocat al 145 de lei.
Acest lucru este și valabil și pentru anul 2023: prin Ordonanța de Urgență 168/2022, Guvernul în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2023 un punct-amendă este 145 lei.
Măriri de taxe
Alte modificări de la 1 ianuarie vizează o serie de majorări de taxe.
Acestea au fost adoptate în vară, prin Ordonanța de Urgență 116/2020.
Unele dintre schimbările legislative au intrat în vigoare de la 1 august, așa cum este cazul taxării contractelor parțiale de muncă la nivelul salariului minim.
Legea de adoptare a acestei ordonanțe a fost adoptată de Parlament la final de noiembrie, dar USR și Forța Dreptei au atacat ordonanța la Curtea Constituțională.
Aceasta a spus în 14 decembrie că suprataxarea respectă legea fundamentală a țării.
Conform prevederilor, urmează să se majoreze mai multe taxe începând cu prima zi a anului viitor:
TVA la restaurante și catering crește de la 5% la 9%TVA la băuturile carbogazoase crește de la 9% la 19%Sfera de aplicare a cotei de TVA de 5% în imobiliare se restrânge la o singură proprietate, valoarea acesteia scăzând de la 700.000 de lei la 600.000 de lei pentru o locuință de cel mult 120 de metri pătrați. Peste aceste niveluri, se va achita TVA de 19%La impozitul pe chirii se elimină cota forfetară de 40%. Practic, cei care obțin venituri din chirii vor plăti impozite mai mariImpozitul pe dividende crește de la 5% la 8%Pragul pentru întreprinderile mici și mijlocii scade de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Astfel, IMM-urile cu venituri sub acest prag vor putea plăti impozit de 1% din cifra de afaceri, însă trebuie să cumuleze mai multe condiții: să aibă cel puțin un salariat, să nu fie în insolvență și să aibă venituri din consultanță de maxim 20% din total. Cele cu venituri de peste 500.000 de euro vor plăti impozit pe profit de 16%Pragul pentru persoane fizice autorizate scade de la 100.000 de euro la 25.000 de euro. Acesta este important pentru freelanceri, IT-iști sau livratorii de mâncare. Conform Ziarului Financiar, în România există circa 420.000 de PFA-uri şi 748.000 de microîntreprinderi.Dispare impozitul specific din sectorul de hoteluri, restaurante și cafenele (HoReCa). Aceste vor trebui să treacă la impozitarea pe profit sau impozitul pe cifra de afaceri.
Fără creșteri la impozitul pe locuință
Ordonanța aprobată în vară prevedea și creșterea taxelor pentru locuințe, acestea urmând să fie taxate la valoarea de piață. Aceasta ar fi fost calculată pe baza grilelor notariale.
Ulterior, în Parlament ordonanța a fost modificată, schimbându-se mecanismul de majorare din cauză că grila notarilor nu ar fi putut fi aplicată.
Astfel a fost introdusă o majorare de 50% a impozitelor pe locuințe.
Ulterior, această prevedere a fost amânată până la 1 ianuarie 2025, după ce primarii s-au opus.
Discuțiile vin în contextul în care multe primării rămân fără bani în timpul anului, iar acestea se adresează apoi Guvernului pentru a primi banii necesari.
Autoritățile locale pot însă majora taxele locale și în actualul sistem. Conform Codului Fiscal, impozitele pe locuințe pot fi între 0,08% și 0,2% din valoarea impozabilă. Marea majoritate a primăriilor folosesc limita de jos a grilei.
Rate mai mari pentru cei cu credite legate la IRCC
Vor crește însă ratele românilor care au credite cu dobândă variabilă și legate de IRCC.
Acesta este un indicator în funcție de care se calculează dobânzile celor care au luat credite în lei după luna mai 2019.
IRCC este media trimestrială a valorilor zilnice comunicate pentru trimestrul anterior. Acesta este calculat de către Banca Națională a României (BNR) și este publicat în ultima zi lucrătoare a trimestrului, fiind valabil pentru trimestrul următor.
Astfel, IRCC de pe trimestrul al treilea 2022 urmează să fie luat în calcul de la 1 ianuarie 2023. Datele publicate până acum de BNR arată că indicele ce va fi luat în calcul este de 5,71%.
Cel folosit pentru trimestrul al patrulea din acest an este de 4,06%, astfel că de la 1 ianuarie va exista o creștere a dobânzilor.
Există însă soluții pentru cei care se confruntă cu dificultăți la plata ratelor.
„Principala variantă pe care o au românii cu credite raportate la IRCC este una simplă şi la îndemână prin care aceştia se pot proteja de efectele creşterii indicelui şi anume prin refinanţare în credit cu dobândă fixă”, declara recent, într-un comunicat, Valentin Anghel, cofondator și director executiv al AVBS Credit.
Bacșișul va fi trecut pe nota de plată
În fine, o altă modificare vizează trecerea bacșișului de la restaurant pe nota de plată și pe bonul fiscal. Legea a fost adoptată recent de către Parlament și a fost promulgată de către președintele Klaus Iohannis, însă se va adopta de la 1 ianuarie.
Operatorii economici au obligația de a înmâna clienților note de plată, unde aceștia vor putea alege ce bacșiș vor lăsa, între 0 și 15%.
Nerespectarea legii va duce la o amenzi între 2.000 și 4.000 de lei.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea