În România, prețul mediu al pieței pentru ziua următoare (PZU) de la București, a fost, în luna august, de 631 de lei/MWh, potrivit datelor obținute de operatorul pieței.

Dat fiindcă, în luna iulie, același preț mediu a fost de 721 de lei/MWh, am avut așadar o scădere de circa 12,4% a prețului mediu PZU în luna august – sau o reducere du 90 de lei/MWh.

În general, prețul din luna august, deși este în continuare destul de mare, este mai scăzut totuși decât cel din iulie mai ales pentru că luna de raportare a avut câteva elemente extraordinare. În luna iulie, pe fondul temperaturilor caniculare care au condus la creșterea consumului, al unor probleme ale unor grupuri (cea mai mare a fost o declanșare a unei unități nucleare), dar și al, practic, unei decuplări a zonei noastre de piața central și vest-europeană, s-au consemnat prețuri orare uriașe, în special în orele de vârf de seară, când nu mai există energie din surse fotovoltaice.

Astfel, au fost atinse șapte recorduri de preț orar, cel puțin ale ultimului an, dacă nu mai mult. Ultimul dintre ele – 4.551 de lei/MWh, adică 916 euro/MWh, în data de 18 iulie la ora 21.00.

În luna august, chiar dacă a fost deficit de energie, pe fondul hidraulicității reduse, și chiar dacă am avut o avarie la una dintre unitățile nucleare, prețurile din PZU nu ai mai ajuns la aceleași niveluri.

În contextul preţurilor, luna august a fost, de altfel, și prima lună, din primăvară până acum, în care prețul mediu PZU a scăzut, chiar dacă acesta este încă mare, Concret, în luna iulie am avut o creștere masivă, de peste 48%, de la o lună la alta (plus 235 de lei/MWh). Creșterea masivă din luna iulie vine după alte două luni de creștere susținută a prețurilor. Astfel, în luna iunie, prețul mediu ponderat a fost de 520 de lei/MWh, iar în luna mai, același preț mediu ponderat a fost de doar 439 de lei/MWh.

În contextul comparativ cu anul trecut, în luna august 2023, prețul mediu PZU este cu peste 25% mai mare: atunci s-au înregistrat 502 lei/MWh.

Piața spot nu numai că nu este o piață marginală în România, dar a și ajuns cea mai importantă sursă de energie pentru clienții finali.

Care sunt explicațiile ministrului Energiei, pentru creșterile de prețuri?

În afirmaţiile sale, ministrul Sebastian Burduja a spus, „În ultima perioadă probabil că aţi remarcat un preţ mai mare pe Piaţa Zilei Următoare, pe bursa energiei. E adevărat. Aceste creşteri de preţ nu se reflectă în factura românilor, nici în factura firmelor româneşti, pentru că există schema de compensare plafonare, o schemă valabilă până la 1 aprilie anul viitor. Sigur că există o sumă de factori care explică ce se întâmplă, poza de moment de pe piaţa energiei, de pe bursa energiei.(…) E adevărat, în luna iulie, de exemplu, şi în ultimele zile am văzut preţuri destul de mari: secetă, cel mai secetos an din ultimul deceniu, energia eoliană disponibilă în cantităţi reduse, deci n-a bătut vântul fiind foarte cald şi, de asemenea, o serie de indisponibilităţi tehnice”, a explicat ministrul Energiei, într-o conferință de presă de joa trecută.

Însă, printre aceste indisponibilităţi, ministrul le-a menţionat pe cele pe liniile de interconexiune cu Ungaria, în mod special, din cauza cărora România n-a putut beneficia de importurile de energie mai ieftină din vestul Europei.

„Când ne uităm la acea hartă, unde România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Grecia sunt cu preţuri ceva mai mari, vedem că este practic o piaţă decuplată, estul Europei de vestul Europei, din cauza acestor probleme de pe reţeaua maghiară”, a subliniat Sebastian Burduja, vorbind și despre ultima deconectare a Unității 1 de la Ceravodă.

Totuși, nimeni nu vorbește despre exporturile de energie electrică spre Ucraina, care în vară ar fi ajuns la puteri orare de 1.000 MW.

Sursa – www.economica.net