”Plafonul de 9,4% pe care îl avem pentru cheltuielile din sistemul de pensii, incluzând şi pensiile speciale, poate fi un obstacol pe viitor, dacă Guvernul ar trebui să ia an de an măsuri de actualizare sau de majorare a pensiilor pentru a răspunde fie unei evoluţii ascendente a inflaţiei sau a altor influenţe care sunt la nivel macroeconomic. Ar trebui Guvernul, în funcţie de acestea, să actualizeze sau să majoreze pensiile.  Termenul pentru care noi avem acest plafon de 50 de ani este unul care e pe termen foarte lung, să menţii astfel de plafon de cheltuieli, în condiţiile în care media acestui plafon de cheltuieli în statele europene ajunge undeva în jur de 13% din PIB”, a declarat Marcel Boloş, marţi seară, la Digi24.

 

Boloş a explicat că România îşi doreşte înlocuirea indicatorului, nicidecum eliminarea plafonului.

 

”Deci e limpede că din această perspectivă n-aş vrea să se înţeleagă, că ne urmăreşte Comisia Europeană în declaraţiile noastre, că noi dorim eliminarea acestui plafon, ci înlocuirea indicatorului cu unul care poate să aducă tot disciplină financiară.  Noi ne-am gândit să fie ponderea transferurilor de stat către bugetul asigurărilor sociale în PIB la un anumit procent. Încă nu-l avem stabilizat acest procent. Noi am dori să îl înlocuim cu un alt indicator pentru ca să lase liberă decizia Guvernului pe viitor în privinţa actualizării pensiilor, să nu ajungă acest indicator ca să fie un blocaj sau să frâneze măsurile acestea pe care Guvernul ar trebui să le decidă în perioade cum este acesta de evoluţie a ratei inflaţiei”, a precizat Boloş.

 

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a subliniat că alte state UE nu au acest plafon.  

 

”În alte state UE nu există plafon.  Pot să spun cu siguranţă că noi avem sistemul de pensii speciale şi legile acestea şi ratele de înlocuire, procentele după care se calculează aceste pensii sunt comparabile cu celelalte state membre ale UE.  Problema de fond e discrepanţa între sistemul de pensii speciale cu rate de înlocuire a veniturilor foarte eterogene, de la procente care variază între 60 la sută, până la 85 la sută, când  dincolo, în sistemul de pensii  general, procentul despre care noi discutăm,  este de 43,5 la sută, deci aici este problema pe fond a României”, a declarat Boloş.

 

Marcel Boloş a mai subliniat că dacă s-ar face o reducere a pensiilor speciale tot nu ar fi rezolvată problema, dacă ar rămâne acest plafon de 9,4 la sută din PIB.

 

”Noi dacă am face această reducere a pensiilor speciale şi am rămâne cu plafonul de 9,4% din PIB n-am rezolva pe fond pe 50 de ani problema actualizării şi a majorării pensiilor, pentru că avem aproape spre 115 miliarde de lei fondul de pensii general şi mai avem încă 12 miliarde de euro în fondul de pensii speciale, ceea ce denotă că indiferent câte măsuri luăm în privinţa pensiilor speciale, mai avem nevoie şi de alte măsuri pentru a creea spaţiul bugetar necesar pentru sistemul de pensii”, a concluzionat Marcel Boloş.