Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, luni, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an.

 

De asemenea, se menţine rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Rector: Schimbările bruşte din domeniul fiscal afectează mult mai mult decât putem vedea acum

 

”Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 7 august 2023, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată într-un comunicat de presă al BNR.

Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie la 10,25 la sută – în linie cu previziunile –, de la 10,64 la sută în luna mai, pe fondul accentuării declinului în termeni anuali al preţului combustibililor şi al decelerării creşterii preţurilor alimentelor procesate.

”Pe ansamblul trimestrului II 2023, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat astfel considerabil descreşterea, aşa cum s-a anticipat, reducându-se cu 4,28 puncte procentuale (de la 14,53 la sută în martie). Scăderea a fost antrenată şi în acest interval în principal de dinamicile preţurilor energiei şi combustibililor, care şi-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluţiei cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la electricitate şi gaze naturale”, scrie în document.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută iunie, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acţiunea acestora a devansat influenţele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, şi din conservarea marjelor de profit, în contextul cererii de consum încă solide, precum şi din scumpirea unor bunuri importate.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 9,3 la sută în iunie, de la 12,1 la sută în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în iunie la 14,2 la sută şi la 12,5 la sută, de la 15,3 la sută, respectiv 13,2 la sută, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

Noile date statistice reconfirmă încetinirea creşterii economice în trimestrul I 2023 la 0,2 la sută, de la 1,0 la sută în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică restrângerea relativ pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval.