Creșterea economică a României este așteptată să încetinească în 2023 mai mult decât s-a anticipat, iar „incertitudini și riscuri însemnate” vin din politica fiscală a statului și din potențialele implicații ale legislației privind pensiile și salariile bugetarilor, arată minuta ședinței de politică monetară derulată de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) din data de 8 noiembrie.

Banca centrală se așteaptă ca situația să se redreseze doar ușor în 2024 și mai accentuat în 2025, datorită absorbției de fonduri europene.

Conform BNR, după „scăderea abruptă” din 2023, consumul populației va redeveni principalul factor de avans al economiei în intervalul 2024-2025.

„Totodată, s-a observat că exportul net va exercita, la rândul său, un impact expansionist notabil în 2023, pentru ca ulterior contribuţia lui să redevină negativă (…)”, mai notează BNR.

Ne pasc noi taxe

Consiliul de admnistrație mai spune că „incertitudini și riscuri însemnate” vin din politica fiscală și de venituri a Guvernului.

„Incertitudini și riscuri însemnate continuă însă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 și la posibila suplimentare în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective – inclusiv din perspectiva angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv și a condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE –, dar și la implicațiile potențiale ale noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și la eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar”, susține Consiliul de Administrație al BNR.

Măsurile fiscal-bugetare coercitive sunt creșterile de taxe și reducerile de cheltuieli. Guvernul a adoptat recent un pachet fiscal cu majorări de taxe și reduceri de cheltuieli, iar recent a impus autorităților locale și instituțiilor o plafonare a cheltuielilor și virarea banilor către Fondul de rezervă bugetară.

Liderii BNR au subliniat din nou importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene.

Membrii consiliului au menținut dobânda de politică monetară la 7% și nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii.