Statele Unite estimează că miniştrii de Externe G20 vor condamna invazia rusă a Ucrainei, a declarat miercuri un oficial de rang înalt care-l însoţeşte pe secretarul de Stat american Antony Blinken.

”Cred că vom vedea un limbaj care să reflecte majoritatea, dacă nu majoritatea zdrobitoare a G20, care continuă să se opună războiului Rusiei” în Ucraina, a declarat presei acest oficial, la bordul avionului cu care Blinken a sosit la New Delhi.

Şeful diplomaţiei americane a anunţat în Uzbekistan, unde a efectuat o vizită, miercuri, că nu intenţionează să se întâlnească cu ministrul chinez de Externe Qin Gang, la New Delhi.

Sâmbătă, reuniunea miniştrilor Finanţelor G20 a scos la lumina zilei divergenţele profunde privind Ucraina, care i-au împiedicat să se înţeleagă asupra unui ”Comunicat comun”, în contextul în care Moscova şi Beijingul refuză să valideze paragrafele în care este menţionat acest conflict.

Un semn al atmosferei glaciale între Statele Unite şi Rusia, Antony Blinken nu s-a mai aflat în aceeaşi încăpere cu Serghei Lavrov de la o precedentă reuniune G20 la Bali, în Indonezia, în iulie.

Ultima lor întâlnire tête-à-tête a avut loc în ianuarie 2022, cu câteva săptămâni înaintera invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie 2022.

Blinken şi Lavrov au discutat ulterior la telefon, însă nu pentru a evoca acest subiect.

”POLITICĂ DISTRUCTIVĂ”

Ministrul rus de Externe a sosit marţi seara în India, o ţară care întreţine o prietenie veche cu Rusia şi care nu i-a condamnat invazia Ucrainei.

Serghei Lavrov va profita de participarea sa la G20 pentru a ataca Occidentul, anunţă ministerul său într-un comunicat.

”Politica distrugătoare a Statelor Unite şi a aliaţilor lor  aruncat deja lumea la marginea catastrofei, a provocat un recul al dezvoltării sociao-economice şi a agravat în mod considerabil situaţia celor mai sărace ţări”, se arată într-un comunicat publicat marţi.

Relaţiile Statelor unite cu China sunt, de asemenea, tensionate.

Ele s-au acutizat după distrugerea, la 4 februarie, cu un avion american de vânătoare, a unui balon chinez care survola Statele Unite.

Washingtonul afirmă că era vorba despre un dispozitiv-spion, în timp ce Beijingul pezintă aparatul ca pe o aeronavă civilă care a deviat de la traiectorie.

Incidentul l-a determinat pe şeful diplomaţiei americane să-şi amâne în ultimul moment o rară vizită la Baijing, menită să relaxeze tensiunile cu rivalul său chinez.

Între numeroasele subiecte de contencios între Beijing şi Washington se află şi Taiwanul, o insulă cu 24 de milioane de locuitori pe care China încearcă să o anexeze de la sfârşitul Războiului Civil chinez din 1949.

”SINCER ŞI DIRECT”

În urmă cu zece zile, Antony Blinken şi şeful diplomaţiei chineze Wang Yi au discutat în Germania, într-o întâlnire catalogată drept ”!sinceră şi directă” de către Washington.

Blinken şi-a aveerizat interlocutorul cu privire la ”implicaţiile şi consecinţele” asupra Chinei, în cazul în care se adevereşte că oferă o ”susţinere materială” Rusiei în Războiul din Ucraina sau dacă o ajută să ocolească sancţiunile care i-au fost impuse de Occident – ceea ce Beijingul dezminte.

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a primit miercuri, la Beijing, pe un aliat al Moscovei, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.

India, organizatoarea reuniunii G20, şi-a dat ca prioritate a preşedinţiei sale reducerea sărăciei şi finanţarea luptei împotriva efectelor încălzirii globale.

Obiectivele indiene sunt însă compromise de consecinţele Războiului rus din Ucraina asupra economiei mondiale.

Acesta este un subiect delicat pentru India, un important client al Moscovei în domeniul militar şi care şi-a crescut, de un an, importurile de petrol rusesc.

Înaltul Reprezent UE pentru Politică Externă şi de Securitate Josep Borrell s-a declarat miercuri, la New Delhi, convins că India va profita de această reuniune G20 pentru a ”face Rusia să înţeleagă că că acest război trebuie să se termine”.

În septembrie, premierul indian Narendra Modi îi spunea preşedintelui rus Vladimir Putin că ”nu este momentul războiului”. Aceste declaraţii au fost interpretate atunci o critică a intervenţiei militare ruse în Ucraina.