Aproape patru milioane de români trăiau anul trecut în sărăcie

Unul din cinci români era afectat de sărăcie în anul 2023, iar procentul populației rezidente care trăia în gospodării cu venituri mai mici decât pragul stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent era de 21,1%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Estimările bazate pe veniturile totale disponibile, excluzând contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, arată că rata sărăciei relative (AROP) a scăzut cu doar 0,1 puncte procentuale anul trecut.

În termeni absoluți, numărul persoanelor sărace a fost de 3,970 milioane, cu 59.000 mai puține decât în 2022.

Bărbații și tinerii, cei mai săraci

În funcție de sexe, rata sărăciei în 2023 a fost mai ridicată în rândul bărbaților, cu 21,3%, comparativ cu 20,8% în cazul femeilor.

Cele mai afectate grupuri de vârstă au fost copiii și tinerii, cu o incidență de 29,6% pentru categoria 0-17 ani și 24% pentru cei între 18-24 ani.

Pentru gospodăriile cu minori și tineri dependenți de 18-24 ani, rata sărăciei a fost de 25,1% în 2023, cu 9,1 puncte procentuale mai mare decât cea a gospodăriilor fără minori și tineri dependenți.

Pensiile, salvarea românilor

INS subliniază că, fără pensii și alte transferuri sociale, aproape jumătate din populație (47,1%) ar fi fost sub pragul sărăciei relative.

În mod special, 86,6% dintre persoanele vârstnice (de 65 de ani și peste) și 49,4% dintre cei din grupa de vârstă 55-64 ani ar fi fost în stare de sărăcie relativă.

Rata de deprivare materială și socială severă a fost de 19,8% în 2023, în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2022.

Numărul total al persoanelor afectate de această deprivare a fost de 3,739 milioane, dintre care 44,9% bărbați și 55,1% femei.

Cea mai mare incidență a deprivării materiale și sociale severe s-a întâlnit în rândul persoanelor vârstnice de peste 65 de ani (23,7%) și al copiilor sub 18 ani (22,6%).

Riscul de sărăcie a scăzut

În privința muncii, 718.000 de persoane sub 65 de ani trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, unde activitățile desfășurate au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă.

Procentul acestora a crescut la 5,2% în 2023, față de 4,2% în 2022.

Numărul femeilor în această categorie a depășit cu 44.000 numărul bărbaților, cu 5,7% dintre femei și 4,8% dintre bărbați trăind în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 32% în 2023, corespunzând unui număr de șase milioane de persoane, cu o scădere de 2,4 puncte procentuale față de 2022.

Indicatorul AROPE a fost mai mare pentru copiii și tinerii de 0-17 ani (39%) și cei de 18-24 ani (31,1%), fiind mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (28,8%) și persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (32,3%).

Din totalul persoanelor ocupate în vârstă de 18 ani și peste, 22,8% erau în risc de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 38,9% din totalul persoanelor neocupate.

Oamenii singuri sunt cei mai săraci

Gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți au înregistrat cea mai mare incidență a indicatorului AROPE, de 68,6%, urmate de gospodăriile monoparentale, cu 45,3%.

Gospodăriile fără minori și tineri dependenți de 18-24 ani au avut un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (29,4%) comparativ cu cele cu minori și tineri dependenți.

Cea mai mare incidență a riscului s-a regăsit în gospodăriile formate dintr-o persoană singură (39,9%), comparativ cu 25% în cazul gospodăriilor cu doi sau mai mulți adulți.

La nivel regional, cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost înregistrată în regiunea Sud-Est (45,3%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (40,5%), iar cea mai mică rată a fost observată în regiunea București-Ilfov (12,3%).