Soldul restanțelor fiscale declarate și necolectate de ANAF a ajuns la 84 de miliarde de lei la finalul anului 2024, în creștere față de anii anteriori, arată o analiză realizată de economistul Iancu Guda. Două treimi din această sumă reprezintă datorii mai vechi de trei ani.

Miliarde de lei nerecuperate de ANAF

„ANAF are de recuperat la finalul anului 2024 circa 84 miliarde de lei, în creștere față de 73 miliarde (2023) sau 68 miliarde (2022). Soldul crește de două ori mai rapid decât economia (PIB nominal)”, atrage atenția Iancu Guda.

Potrivit analizei, din totalul datoriilor, 18 miliarde de lei provin de la companii de stat precum CFR Călători, Romarm, mine de cărbune sau rafinării.

„Soluția este simplă: ANAF are maximum 3 ani să colecteze. Dacă nu reușește, vinde creanțele fiscale unor fonduri de investiții specializate în restructurare (turnaround), care pot transforma aceste datorii în acțiuni pe un orizont de 3-5 ani. Între timp, fondurile de investiții specializate numesc oameni cheie în firmele de stat (administrator, director financiar, audit, contabilitate etc.), fac curățenie generală (transparență, procese și oameni noi, KPI etc.), înlocuiesc consiliile de administrație și managementul numit politic, le eficientizează și apoi le listează la BVB (transparență și guvernanță corporativă).”, propune Iancu Guda.

Soldul restanțelor fiscale declarate a ajuns la 84 mld. lei:

60% sunt datorii mai vechi de 3 ani
18 mld. provin de la companii de stat
Top 1.000 de restanțieri concentrează 75% din sumă

„Am analizat toate taxele și impozitele tuturor companiilor active în România care sunt declarate și înregistrate la ANAF, dar necolectate (..). Vorbim despre sume imense de bani (84 miliarde Lei) despre care ANAF știe dar nu sunt colectate, două treimi mai vechi de 3 ani! Am inclus aici lista cu top 1000 restanțieri care au datorii declarate și neplătite în valoare totală de 46,6 miliarde Lei.” – Iancu Guda

40.000 de firme cu datorii – multe din zone cu risc mare de evaziune

Aproximativ 1.000 de companii din România au restanțe de 64 miliarde lei din total, iar 7% din firmele active din România (peste 40.000) nu își plătesc taxele, deși le declară.

Concret, companiile de stat, unele companii private și sucursalele off-shore au „cele mai mari restanțe fiscale”.

„Companii private care fac marea evaziune de TVA”, atrage atenția expertul.

Printre cele mai frecvente domenii în care apar mari restanțe fiscale se regăsesc:

Companii de stat: CFR Călători sau Marfă, Conservarea Minelor, Romarm, diverse rafinării, mine de exploatare cărbune etc.
Companii private: import și distribuție de alcool și tutun și traderii de energie
„Aici soluția unică este taxarea inversă (TVA plătit o singură dată la final pe lanțul economic) combinată cu TVA split (suma de TVA plătită într-un cont separat unde statul are acces necondiționat).”, explică economistul Iancu Guda.
Sucursale off-shore cu activitate locală suspectă, consultanță și „diverse ciudățenii”. Este vorba despre firme cu „zero angajați și sute de milioane datorii la ANAF”.
„Soluția este implementarea de analize de risc bazate pe e-Factură + SAFT și investigații imediate la orice semnal dubios.”, spune expertul.

Potrivit unei analize recente PwC, România are un decalaj de TVA de 36%, de aproape șapte ori mai mare decât media UE, care este de 5,4%. 

State precum Bulgaria și Polonia au redus acest decalaj la niveluri de 3-4% prin reforme fiscale și digitalizare eficientă.

Reformele din sectorul public rămân vagi

În timp ce  majorările de taxe pentru antreprenori și populație sunt deja în vigoare, reformele promise în sectorul public rămân doar pe hârtie.

„Provocarea esențială, care poate genera în același timp și sentimente de frustrare în sectorul privat, este că majorarea taxelor pentru antreprenori și populație este certă și imediată, în timp ce reformele din sectorul public sunt încă la nivelul general de direcții și principii. (..) Este extrem de important să înțelegem, în primul rând, de ce nu colectează eficient ANAF impozitele și taxele deja declarate!?”, avertizează Iancu Guda.

În luna mai, Ilie Bolojan l-a sunat pe Iancu Guda pentru a discuta despre reducerea deficitului.