Am văzut cum se reciclează hainele second hand în cel mai mare centru de sortare din Europa de Est, deschis în Bulgaria. Manager: „În fabrica noastră lucrează aproape numai femei”

O hală imensă, aproape cât un stadion de fotbal, sute de angajați care muncesc la foc continuu și mii de tone de produse textile care așteaptă să fie reciclate, revândute sau transformate în deșeuri și incinerate. Ne aflăm în cel mai mare centru de sortare a hainelor second hand din Europa de Est, deschis de Humana la Varna, în Bulgaria, acolo unde ajunge îmbrăcămintea uzată și colectată de pe întregul continent. Este vorba inclusiv despre materiale de lux care, după ce sunt triate, ajung în magazinele românești unde sunt vândute la prețuri derizorii.

Modă cu circuit închis. „Colectăm, sortăm, redistribuim”

Rochii, jachete, bluze și cămăși, tricouri, pantaloni, fuste, pantofi și genți…tone de îmbrăcăminte stivuită pe rafturi în mii de baloți și pachete. Sunt produse textile, de la haine „no name” până la branduri de lux, care, odată ajunse în centrul de sortare din Varna, în loc să fie aruncate la gunoi, sunt recondiționate. Căci, după ce ies din mâinile dibace ale angajatelor care le sortează, se întorc în magazinele second-hand ale companiei din România, Bulgaria, India dar și țări din Africa. 

Însă povestea hainelor reutilizate, care ajung, multe dintre ele, în garderoba noastră, începe nu la Varna, ci undeva într-un oraș din Italia, Danemarca, Olanda, Franța sau Portugalia, acolo unde cineva a decis să le doneze. „Hainele sunt depuse în containere speciale amplasate pe stradă. Apoi, sunt colectate și, după ce sunt trecute printr-o primă sortare, sunt transportate la centrul din Varna, unde au loc încă două proceduri de triere. În cele din urmă, textilele sunt distribuite în magazinele Humana din Europa, Asia și Africa”, a explicat procesul Mădălina Corciu, reprezentantul Humana România. 

„Cât stau în containere, textilele au statut de deșeuri. Însă, odată colectate și transportate la centrul de sortare, după ce trec de toate etapele trierii, ele devin haine second hand. Adică reutilizabile. Și reușim să readucem la raft, în magazine, aproape 70% dintre produsele textile care ajung la Varna”. 

Pe de altă parte, materialele care nu mai pot fi salvate sunt reciclate: țesăturile se toacă și se transformă în umplutură pentru obiecte de mobilier sau pentru geci de iarnă, în materiale industriale sau alte produse textile. La final, ce rămâne și nu mai poate fi deloc utilizat se duce la incinerare.

Hainele sunt sortate manual. Manager: „De această activitate se ocupă doar femeile”  

La centrul din Varna, aflat undeva în afara orașului, baloții cu haine ajung încărcați în tiruri care au tranzitat întregul continent. Fiecare pachet are între 150 și 400 de kilograme – în funcție de cantitatea hainelor livrate – și conțin în jur de 700 de piese vestimentare. 

După ce sunt descărcate, produsele textile traversează un întreg lanț tehnologic, de la de triere și dezinfecție, la ambalare, depozitare și transport în magazine. 

„Baloții sunt livrați în cărucioare colegelor care se ocupă de sortarea hainelor. Acestea îi desfac, iar apoi verifică fiecare produs vestimentar în parte. Este o muncă repetitivă, migăloasă, care cere atenție și concentrare”, ne-a explicat procedura Kalin Kalchev, managerul centrului de la Varna.

În prima fază de triere a hainelor, zeci de angajate sortatoare caută defecte vizibile: pete de murdărie, găuri în material, accesorii deteriorate sau lipsă. „Este sortarea principală, la prima mână, iar procesul este unul rapid, pentru că se urmăresc defecte majore, care se observă imediat”, continuă managerul.

De această activitate se ocupă doar femeile. „Doamnele sunt mai pasionate de modă. Pe de-o parte. Iar asta pe noi ne ajută. Pe de altă parte, am încercat să oferim femeilor din comunitatea noastră locuri de muncă și stabilitate financiară, un program fix în așa fel încât să aibă timp și de job, dar și de copii și familie”.

Karina Bolin, CEO Humana People to People, ne-a spus că, într-adevăr, femeile iubesc și apreciază mai mult hainele decât o fac, poate, bărbații. „Iubesc moda și le place să lucreze cu produsele vestimentare.  Salariile sunt competitive, iar bonusurile atrăgătoare. Noi nu ne permitem să ne plece oamenii după ce am investit în trainingul lor, motiv pentru care oferim salarii bune, la nivelul pieței. Avem nevoie de acești angajați, căci centrul funcționează ca un uriaș stup, iar lucrătoarele sunt esența, nucleul întregii noastre activități”, a mai punctat ea. 

Prin mâna unei angajate care sortează trece zilnic aproape o tonă de haine

După această primă etapă de triere, hainele sunt transportate într-o altă hală, la fel de mare, și trec printr-o a doua etapă de sortare, de data aceasta mult mai exigentă. „Hainele sunt triate ținând cont de mai multe criterii, căci ies din prima sortare la grămadă, amestecate. Sunt materiale și texturi diferite, de calitate diferită. Îmbrăcămintea subțire, de exemplu, destinată sezonului cald, trebuie depozitată în containere de culoare galbenă. Cea de iarnă are, de asemenea, containerul ei, de culoare albastră. Și tot așa. Apoi, hainele sunt sortate în funcție de calitatea lor. Pentru că primim foarte multe haine vintage, branduri de lux sau produse de foarte bună calitate și trebuie să le oferim și lor o categorie aparte”.

A doua etapă de sortare presupune verificarea cu atenție a produselor care au trecut testul primului triaj, dar și curățarea lor, dacă este cazul. „Fire de păr, scame, fire de praf, toate acestea trebuie îndepărtate cu perii sau role speciale pentru ca la final produsul să fie în perfectă stare”.

Un furnicar de oameni lucrează în centrul din Varna, iar fiecare își cunoaște foarte bine rolul. De la femei care sortează hainele, de la livratori și personal de depozitare, până la conducători de stivuitor, muncitori care se ocupă de presarea baloților și de ambalare – cu toții muncesc în echipă și se coordonează perfect. 

„Avem o întreagă linie de producție, iar dacă cineva nu-și face bine treaba se blochează întregul sistem”, ne-a mai spus Kalin Kalchev.

De aceea, meseria de sortator nu este deloc una ușoară: cere multă rezistență fizică, dexteritate și multă răbdare. Femeile stau în picioare în fața unor mese și, timp de opt ore, verifică hainele una câte una. „Este o meserie grea pe care o înveți în timp. Este nevoie de trei luni ca să prinzi, cât de cât, experiență și de șase luni ca să devii cu adevărat productiv”.

Prin mâinile unui sortator trece zilnic, în medie, aproximativ o tonă de haine care sunt sortate în aproape 80 de categorii. Însăși capacitatea de procesare a centrului este una vastă: aproximativ 50 de tone de textile sunt sortate zilnic, ceea ce înseamnă 250 de tone pe săptămână și peste 11.000 de tone anual. 

„Nu spălăm decât produsele murdare și care merită salvate”

Următorul pas în procesul de triere a hainelor este igienizarea acestor produse textile printr-un procedeu specific sau prin spălare. Însă nu toate hainele ajung să fie spălate la propriu, cu apă și detergent. Pentru că nu rentează. Ar fi o risipă uriașă de apă și energie. Adică de bani.

„Doar cele murdare, dacă merită efortul, sunt spălate. De exemplu, dacă avem un produs de calitate, de lux, un produs care chiar merită salvat, original, de brand, atunci da, îl spălam. Dar nu este posibil să procedăm așa cu toate hainele, căci volumul lor este unul enorm. Și încă un aspect: multe materiale nici măcar nu suportă apa, necesitând doar curățare chimică”, ne-a mai spus managerul centrului. 

Karina Bolin, CEO Humana, a ținut să precizeze că cele mai multe dintre hainele donate sunt curate. „Când cineva trece de la hainele de vară la cele de iarnă, de exemplu, înainte de a le depozita în propria garderobă, le spală, nu? Acele haine sunt curate, nu? Este adevărat că nu toți procedăm așa, dar cei mai mulți dintre noi își țin hainele curate. Iar când le donează, le donează la fel de curate. Pe de altă parte, atunci când avem de-a face cu produse murdare, le eliminăm din start în procesul de sortare”, a mai explicat ea.

„Acestea chiar sunt deșeuri. Mă refer la haine pătate cu vopsea, de exemplu. Sau extrem de murdare. Proprietarul a fost în grădină, s-a murdărit cu pământ, a fost în atelier și s-a pătat cu diferite produse. Hainele acelea nu mai pot fi salvate, așa că ajung la incinerare. Însă restul produselor sunt curate. Prin urmare, de ce să le mai spălăm noi încă o dată?”.

„Obligația noastră este să vindem produse curate”

Un produs spălat și un produs curat nu este unul și același lucru, continuă Karina. „Obligația noastră este să vindem produse curate. Dar ce înseamnă curat? Căci nu avem o definiție clară a acestui cuvânt. Dacă mă întrebați pe mine, pentru noi, curat înseamnă să nu existe niciun risc în ceea ce privește sănătatea celor care îmbracă hainele noastre. Prin urmare, dacă o haină este puțin murdară sau prăfuită..asta nu este o problemă de sănătate publică. Nu aduce niciun risc clienților noștri”. 

Curățarea hainelor are loc, în principal, în etapa de sortare. Dacă este necesar, hainele sunt periate, iar petele sunt îndepărtate manual. Cât despre hainele care nu corespund standardului „curățate”, acestea sunt puse separat în timpul sortării manuale. 

Karina ne-a declarat că nicăieri în lume nu există o lege care să impună această regulă a spălării hainelor uzate. „În România, de exemplu, legea spune că hainele second hand trebuie să fie curate. Și atât. Nu scrie că trebuie spălate”.

În schimb, hainele, care pot fi infestate cu paraziți, sunt supuse unui proces de dezinfecție și dezinsecție. „Aceste două tratamente au loc în etape diferite ale procesului de producție: în timpul sortării principale dar și în timpul sortării finale, apoi în depozit și în timpul procesului de încărcare în camioanele de transport”.

Tratamentele includ aplicarea de substanțele conforme cu reglementările legale, iar de această activitate sunt responsabili angajații care cântăresc textilele și lucrătorii de pe platformă. Asta, pentru a se asigura că fiecare sac primește tratamentul corespunzător. Există însă și contracte încheiate cu firme externe specializate.

„Periodic, dezinfectăm inclusiv halele în care se lucrează cu aceste materiale. Cât despre viruși și bacterii, aceștia nu rezistă pe suprafețe mai mult de 40 de ore, potrivit medicilor pe care i-am consultat. Dar, chiar și așa, aproximativ o dată pe lună, facem controale și analizăm nivelul bacteriologic al țesăturilor. Sunt luate la întâmplare mai multe mostre care se duc la laborator”, au mai precizat reprezentanții Humana. 

În magazinele second hand, hainele de sute de euro ajung să coste doar 4 lei

Urmează ultima etapă a procesului: depozitarea produselor textile, iar apoi transportarea lor în magazinele Humana din Europa, Asia și Africa. „Unele dintre ele ajung în India, în Pakistan sau pe piața din Africa, altele se vând  în magazinele din Bulgaria sau România. Vindem peste tot unde găsim o piață bună de desfacere. Produsele de calitate mai slabă, de exemplu, nu se cumpără în Europa”. 

Hainele, după ce ies din centrul de sortare de la Varna, ajung inclusiv în România, în rețeaua de magazine Humana. Iar multe dintre aceste produse vestimentare provin de la marile case de modă internaționale. De exemplu, într-unul dintre magazinele deschise în București am găsit produse de brand la prețuri derizorii: un palton Armani la 209 lei și o bluză Versace la 89 de lei.

Însă, există haine și mai ieftine. „Când lansăm o colecție nouă, în primele zile introducem, de multe ori, piese deosebite, de calitate, mărci precum Chanel, Karl Lagerfeld, Ralph Lauren etc. Acestea intră cu un anumit preț însă, pe parcursul a cinci săptămâni, el scade treptat. Avem un model de reduceri 30%-50%, până în ultima zi când prețul atinge valoarea minimă de 4 lei“, ne-a explicat Mădălina, reprezentanta Humana România.

„Eu, în ultima zi de colecție, mi-am luat dintr-un magazin o rochie de ocazie Vila, nouă, cu etichetă pe ea, cu doar 4 lei. Produsul nou ar fi costat, probabil, câteva sute de euro. Apoi, am văzut o cămașă Hugo Boss care, tot nouă, ajunge și la 500 de euro. De la noi o cumpărai cu 8 lei”.

La centrul din Varna am găsit o bluză Nike, vintage, al cărei preț maxim în magazinele second hand din Italia va fi în jurul a 25 de euro. „Însă, dacă această bluză va ajunge în România, prețul ei va fi mai mic, 19 euro poate..”, ne-a spus Karina Bolin. 

Unde poți recicla haine în România

Anual, în România, peste 160.000 de tone de textile ajung la groapa de gunoi, acolo unde sunt incinerate. Asta, deși multe dintre hainele pe care le aruncăm ar putea fi reutilizate. „Din păcate, Humana nu colectează haine uzate din România. Aici, încă nu am instalat containere unde oamenii pot dona ce nu mai poartă. România este doar piață de desfacere a produselor aduse din Europa. În schimb, cine vrea să recicleze, poate folosi containerele altor firme și companii”, ne sfătuiește Mădălina Corciu.

„Cei de la Tex Cycle, de exemplu, aduc și ei haine la Varna. Deci, cine donează folosind aceste puncte de colectare, aceste containere, trebuie să știe că produsele lor chiar vor fi reciclate”, a mai spus reprezentanta Humana România.