În contextul unei economii marcate de cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, dezbaterea privind creșterea salariului minim capătă amploare. Totuși, specialiștii avertizează că o astfel de măsură, aplicată înaintea unor reforme reale în administrația publică, ar putea accentua dezechilibrele economice.

Ce spune analiza despre majorarea salariului minim şi dezechilibre pe piața muncii?

Adrian Măniuțiu, realizatorul emisiunii Income Magazine, atrage atenția că majorarea artificială a salariului minim riscă să alimenteze inflația, să reducă investițiile și să afecteze mediul privat, ceea ce, în final, ar diminua puterea de cumpărare a populației.

Economistul subliniază că, fără o reducere semnificativă a cheltuielilor statului, o astfel de decizie ar destabiliza piața: „Reforma e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire”.

Acesta consideră că abia după implementarea unor măsuri concrete de eficientizare a sectorului public ar putea fi discutată o eventuală creștere salarială:


În explicaţiile sale, „Ar avea un efect absolut nefast creșterea. E nevoie poate de o creștere, dar hai să o discutăm din 2026 când vedem rezultatele clamate și mult așteptate ale „reformei” pe care o traversăm acum și care din păcate întârzie. E sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Unde e adevăratul plan? Nu vreau un efect imediat, dar unde este adevăratul plan al reducerilor cheltuielor statului. Lipsește și lipsesc și rezultatele. Acolo trebuie început. Să vedem cum reducem pe bune, dar fără să afectăm investițiile, nu e un echilibru ușor”, a declarat el la Antena 3 CNN.

Creșterea salariului minim ar alimenta scumpirile

În absența unei restructurări a aparatului public, economistul avertizează că majorarea salariului minim ar genera presiuni suplimentare asupra mediului de afaceri și ar alimenta scumpirile.

În plus, „Acum, pe fond de inflație, dacă tu vii, știind spirala dezechilibrului economic, ai inflație, scade puterea de cumpărare, scade consumul, ai o problemă de încasări la buget, vii cu creșteri de taxe, pui și mai mare presiune pe gospodării, dar totodată și pe firme. În momentul în care vii și crești salariul minim, e un concept pe care unii îl contestă, alții îl acceptă, nu discutăm asta, dar în principiu ar trebui să îl regleze piața muncii, cererea și oferta (ar trebui să spună) unde ar trebui să fie o plată corectă și echilibrată”, a explicat acesta.

De asemenea, Măniuțiu subliniază importanța consultării mediului antreprenorial, prezentând datele unui studiu realizat de Confederația Patronală IMM România, care arată că 55% dintre firme ar fi nevoite să crească prețurile dacă salariul minim ar fi majorat, alimentând inflația.

În viziunea sa, „M-aș uita la ce spun firmele. Un studiu făcut de Confederația Patronală IMM România în octombrie în rândul a aproape 2600 de firme spune așa: antreprenorii și-ar amâna investițiile, au fost afectați de ce se întâmplă acum și din perspectivă psihologică și economică, ce s-a întâmplat în ultimele 12 luni, nu doar cu creșterea TVA-ului. 55% din firme înregistrează scăderi ale vânzărilor, o scădere a cifrei de afaceri, toată lumea se confruntă cu două probleme: cum să reușească să își optimizeze costurile, adică sunt pe scădere, sperând că vor reuși să le reducă pentru la anul și să vadă cum fac față unei scăderi a cifrei de afaceri”, a precizat el.

Ce valoare are în prezent un salariu minim?

Economistul a concluzionat că aplicarea unei majorări începând de la 1 ianuarie nu ar fi oportună în actualul context: „Nu asta este ordinea. Ar crește costurile pentru firme, scade competitivitatea, crește riscul muncii la negru și alimentează această spirală inflaționistă absolut spectaculoasă. La finalul anului probabil că vom avea inflație de 10%”.

În prezent, salariul minim brut în România este de 4.050 de lei (2.574 de lei net), iar aproximativ 1,8 milioane de persoane îl încasează, majoritatea în sectorul privat. Deși sindicatele solicită creșterea acestuia, iar România are obligații la nivel european privind alinierea formulei de calcul, mediul de afaceri avertizează că, fără aplicarea unor reforme reale, o astfel de măsură ar putea face mai mult rău decât bine.