Extrema dreaptă din România a încercat declanșarea unui boicot asupra supermarketurilor străine, acuzate de scumpirea nejustificată a mâncării și de faptul că ar exporta profiturile la grupurile-mamă din Occident. Libertatea vă prezintă care este adevărul din spatele afirmațiilor mediatizate în ultima perioadă.
Retailerii resping acuzațiile, argumentând că scumpirile de la raft sunt cauzate de invazia Ucrainei de către Rusia putinistă și de taxele introduse de statul român. Finanțiștii consultați de Libertatea avertizează, pe de altă parte, că propunerile economice naționalist/suveraniste au efecte nocive.
Ce acuză suporterii lui Călin Georgescu
Suporterii lui Călin Georgescu, candidat pro-Rusia acuzat de finanțare ilegală a campaniei electorale, au preluat protestul din Croația față de supermarketuri, multiplicând un set de acuzații la adresa giganților din retail care operează și în România:
că importă marea majoritate a alimentelor;
că scumpesc nejustificat mâncarea;
că exportă profiturile;
că nu au deloc profituri în România.
Ministrul agriculturii: „Jos labele de pe fermierii și procesatorii români”
Florin Barbu, ministrul agriculturii, a declarat, pe de altă parte, că 70% dintre produsele comercializate de retailerii din România sunt fabricate local.
Oficialul guvernamental susține că un boicot ar afecta exact producătorii autohtoni. În schimb, spune că dacă există probleme privind practicile comerciale neloiale, acestea pot fi verificate.
„Dacă vorbim de politică, eu îi rog pe toți să dea jos labele de pe fermierii și procesatorii români”, a punctat el.
Concomitent, statisticile europene arată că prețurile în România sunt mai mici decât în Occident cu 25%.
Conform Eurostat, prețurile la alimente, băuturi non-alcolice și tutun sunt în România 75% din media comunitară, cel mai mic din Uniunea Europeană. Datele sunt la nivelul anului 2023.
Retailerii acuză scumpirea energiei și a materiilor prime
Retailerii spun că nu ei au majorat prețurile, acestea survenind din cauza măsurilor luate de stat și din cauza scumpirii energiei și materiilor prime, cauzate la rândul lor de invadarea Ucrainei de către Rusia lui Putin în 2022.
George Bădescu, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), aseamănă situația locală cu cea din Croația, unde a fost declanșat în ianuarie un boicot la adresa lanțurilor comerciale.
„La ei e o situație întrucâtva ca la noi, președintele ales este pro-est, iar premierul e pro-occidental. La ei narativul este că aderarea la euro a crescut prețurile”, a spus Bădescu, pentru Libertatea.
Dar cine a mărit prețurile?
Bădescu dă vina pe procesatori pentru prețurile mai mari.
„Problema a fost și în Italia, Franța. E între producători, retaileri și procesatori. Procesatorii au mărit prețurile. Sunt costurile cu energia și materiile prime, după războiul din Ucraina. Plus taxele. În România, avem 1% taxă pe cifra de afaceri, urmează taxa pe stâlp tot de 1% de anul acesta. Plus trei creșteri de salariu minim. Retailerii nu sunt călugări franciscani, dar să nu uităm de aceste elemente”, susține Bădescu.
Carnea de porc, probleme cu pesta
Bădescu adaugă că România importă carne de porc, dar acest lucru este din cauză că în țară avem pestă porcină.
„Echilibrarea balanței de plăți se face prin creșterea exporturilor, nu prin tăierea importului. Ce facem? Reducem consumul de ceafă de porc? Le zicem oamenilor ca nu mai trebuie să mănânce?”, se întreabă expertul retoric.
De asemenea, Bădescu consideră că există o concurență puternică între marile lanțuri comerciale.
„Credeți că un CEO (director – n.r.) din România are ca plan să crească afacerile din Franța? Toți luptă pentru cumpărătorii locali. Clientul, dacă nu găsește ceva, are peste drum alt magazin. Consumul îți spune în secunda doi dacă ai făcut ceva greșit, pentru că scad vânzările”, punctează directorul AMRCR.
Capital străin, fabrici românești
Specialistul consultat de Libertatea mai pune o problemă legată de ceea ce este considerat în mod obișnuit produs românesc.
„În domeniul lactatelor acum vrea să plece din România grupul Friesland (producătorul Napolact – n.r.). Capitalul e străin, dar fabricile sunt în România. Nu sunt produse românești?”, se întreabă Bădescu.
În aceeași situație se află multe produse, de la sucurile Pepsi și Coca Cola, până la napolitanele Joe, dar și produse non-alimentare, precum automobilele Dacia și Ford sau detergenții Ariel.
Casa Unirea, un eșec
Bădescu aduce în discuție un alt proiect, respectiv Casa Unirea.
„Noi avem istoric și cu Casa Unirea. Dar în retail trebuie luate decizii de piață. Casa Unirea s-a dus naiba”, apreciază reprezentantul retailerilor.
Casa Unirea a fost înființată de către statul român în anul 2018. Proiectul a fost lansat cu semnătura fostului ministru al agriculturii Petre Daea, la inițiativa lui Liviu Dragnea. Casa Unirea ar fi trebuit să încurajeze producătorii români, oferindu-le o alternativă la marile lanțuri comerciale.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au făcut anul trecut percheziții în București și alte 12 județe, într-un dosar care vizează devalizarea Casei Unirea, cu un prejudiciu de 10 milioane de euro, conform Europa Liberă.
Firma este pe pierderi și nu a ajutat fermierii.
Marjă de profit de 3-4%
Reprezentantul AMRCR spune că marii retaileri au marjă de profit de 3-4% din vânzări. „Dacă e peste 3% putem spune că este un exces”, apreciază acesta.
El critică acuzațiile la adresa multinaționalelor din domeniu.
„Americanii au o vorbă: ai grijă ce îți dorești, că s-ar putea să ți se întâmple! Văd pe niște canale TV niște conversații de nici nu știu în ce an sunt… E o chestie de zombie… Să nu ne sabotăm singuri. Să nu spargem geamul ca să constatăm că era mai bine cu geam și acum bate frigul”, avertizează acesta.
Profesor de economie: „Supermarketurile sunt afaceri românești”
Cristian Păun, profesor universitar de economie, demontează mai multe mituri legate de retailerii alimentari.
„Boicotul supermarketurilor este o prostie. Aceste afaceri sunt românești, nu străine. Ele au capital străin, dar sunt înregistrate în România, plătesc taxe în România. Dacă există informații că sunt implicate în activități ilegale, Fiscul îi poate verifica oricând”, spune el.
Statul, acuzat de scumpiri
În privința scumpirilor, Păun dă vina pe stat. Acesta spune că o cauză este reprezentată de taxele introduse de guvern în ultimii trei ani, plus politicile din domeniul energetic.
„Al doilea lucru: creșterile de prețuri nu sunt cauzate de supermarketuri. Inflația e cauzată de creșterea prețurilor în energie, care are preț reglementat, iar la final producătorii de energie sunt de stat. Inflația are cauze legate de deficit, statul se împrumută mult și bagă mulți bani pe piață, iar producția internă nu poate ține pasul”, mai arată Păun.
Samsari și evaziune fiscală în piețe
Concomitent, Păun spune că supermarketurile plătesc taxe, în vreme ce în piețe se găsesc preponderent samsari, care fac evaziune și importă fructe și legume din Turcia, foarte multe produse având probleme cu pesticidele.
„Sunt foarte mulți producători români prezenți în supermarketuri, mult mai mulți decât sunt în piețe, unde găsești samsari cu fructe și legume importate din Turcia, pline de pesticide și pe care nu le controlează nimeni. Azi, dacă mergi în piață, vei constata că sunt prețuri mai bune la supermarketuri. În plus, aici nu se face evaziune, ca în piețe”, arată profesorul universitar Cristian Păun.
Lanțurile românești au aceleași marje de profit
Marja de profit a supermarketurilor este în medie de 3-5% în Uniunea Europeană, la fel ca și lanțurile din România cu capital autohton.
„Apoi, la supermarketurile românești, La Cocoș, Diana, Anabella, marja este la fel”, spune Cristian Păun.
„Nu ne putem întoarce în comunism”
„Supermarketul este o invenție fantastică, nu mai putem să ne întoarcem în comunism, când aveai magazinul de carne fără carne, magazinul de produse chimice, magazinul de perdele.
La carnea de porc avem chiar o situație tragică: importăm marea majoritate a cantităților vândute, iar dacă s-ar interzice importurile ca să avem doar carne de porc românesc, prețul s-ar tripla instant”, punctează Păun.
Naționalismul economic, dăunător
Specialistul avertizează asupra naționalismului economic, despre care spune că va lovi România.
„La nivel general, trebuie să ne gândim bine ce vrem. Ce ar însemna ca germanul să zică și el că vrea să aducă înapoi toate fabricile delocalizate de componente auto? S-ar închide toate fabricile din Transilvania care fac componente pentru BMW, Audi, Mercedes, Porsche etc. Primii loviți am fi noi. Deja există un context de război comercial la nivel internațional”, explică acesta.
„Aceste măsuri sunt antiromânești și creează și mai multă dependență de stat și sărăcie și dorința oamenilor de a pleca din țară”, conchide el.
Consiliul Concurenței arată ieftiniri
O analiză a Consiliului Concurenței, intrată în posesia Libertatea, arată că aproape toate produsele alimentare cu adaos comercial plafonat de către Guvern s-au ieftinit în intervalul iunie 2023 – decembrie 2024.
Comparația este făcută cu iunie 2023 pentru că atunci a fost introdusă măsura, ulterior fiind inserate pe listă și alte alimente.
Singurele excepții notabile privind creșterile de preț se constată la roșii, castraveți, ardei gras, usturoi și cozonac.
Greedflation
Pe de altă parte, criticii multinaționalelor arată către creșterea masivă a profiturilor lanțurilor comerciale comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei.
O analiză Libertatea publicată anul trecut arăta că top 15 cei mai mari retaileri din România au consemnat creșteri de vânzări cu 65% între 2019 și 2023, în vreme ce profiturile au crescut cu 40%.
Concomitent, o altă analiză indică faptul că profiturile marilor producători de alimente din România s-au triplat în același interval, 2019-2023, iar la companiile de distribuție creșterea a fost de 50%.
Economiștii internaționali au notat gradul mare de lăcomie corporatistă, fenomen botezat greedflation.
Datele Eurostat arată că România a înregistrat în 2024 o inflație de 5,8%, conform indicelui armonizat al prețurilor de consum, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană. Media comunitară a fost anul trecut de 2,6%, iar în zona euro media consemnată a fost de 2,4%.
Standarde duble de calitate
De asemenea, o problemă veche în Estul Europei o constituie calitatea diferită a acelorași produse de la același brand. Aceasta problemă a standardelor duble a fost raportată încă din 2017 la UE. Libertatea a arătat în decembrie cum Fanta din România are mai puțin suc de portocale decât produsul cu același nume din Italia.
Producătorii s-au apărat de-a lungul timpului afirmând că rețetele diferă local din cauză că și gusturile diferă. Criticii acuză însă că în statele mai sărace se introduc ingrediente de calitate mai proastă, pentru a face economii.
