Economia României a scăzut în trimestrul al treilea, în termeni reali, cu 0,2% faţă de trimestrul al doilea, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

„Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 1,6% faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 pe seria brută şi o creştere de 1,4% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I – 30.IX 2025, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8% comparativ cu perioada 1.I – 30.IX 2024, pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier”, arată datele INS.

În trimestrul al treilea al anului, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 0,2%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,4%.

În primele nouă luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2024, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,4%.

Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, PIB-ul a crescut în trimestrul al treilea din acest an cu 1,6%.

În primele nouă luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024, PIB-ul s-a majorat cu 0,8%.

Taxele sunt cauza scăderii

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a afirmat vineri că scăderea a venit ca urmare a majorării taxelor de către Guvernul Bolojan de la 1 august.

„Nu este uşor, în general, când încerci să ieşi dintr-o politică prociclică, şi asta facem acum, încercăm să ieşim dintr-o politică prociclică, pe parcursul a doi-trei ani s-a tot stimulat cererea şi, până la urmă, am ajuns să stimulăm producţia pe plan extern. Asta a însemnat lărgirea deficitului. Pentru început tot prociclic eşti, poţi să te dai peste cap, să încerci diverse combinaţii. Important este ca această prociclicitate să nu fie accentuată. De aceea, încercăm să nu accentuăm intrarea economiei în recesiune”, a spus guvernatorul BNR.

Taxele au alimentat și inflația

Acesta a dat vina pe taxe și pe scumpirea energiei pentru inflația mare.

„Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor. Apoi, am avut o dinamică ridicată a costurilor unitare cu forţa de muncă în anumite sectoare, în special în industria alimentară, la serviciile de piaţă şi am avut şi o continuare a tendinţei ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, în sensul temperării creşterilor de preţ, avem o temperare a cererii de consum, apoi o evoluţie echilibrată, să-i spunem benignă, în ceea ce priveşte cotaţiile internaţionale ale petrolului şi s-a beneficiat şi de corecţii consistente în sensul scăderilor la preţurile legumelor şi fructelor”, a mai afirmat Mugur Isărescu.