Expertul economic Cristian Socol propune un proiect cu 20 de măsuri economice și sociale pentru viitorul României. Printre obiectivele principale se numără depășirea mediei UE la PIB pe locuitor, adoptarea monedei euro până în 2035 și reducerea decalajelor regionale.

 

România la răscruce: proiecte sau stagnare?

 

Într-o perioadă marcată de schimbări globale, România riscă să piardă oportunități importante dacă nu adoptă rapid o strategie clară. Cristian Socol, analist economic, atrage atenţia că lipsa de viziune poate duce la o societate tot mai polarizată și la o economie fără perspectivă.

„Strategia România 2040 trebuie să fie consensuală și să includă obiective clare”, spune el.

 

De ce este acest lucru atât de important? În ultimii zece ani, România a depășit Ungaria și Grecia la capitolul creștere economică. Totuși, fără reforme solide, progresul poate fi ușor pierdut. Socol subliniază că liderii politici trebuie să lase deoparte orgoliile și să asculte mai mult vocea oamenilor.


El avertizează că măsurile de austeritate și lipsa investiţiilor în domenii esenţiale, precum educaţia și sănătatea, pot frâna dezvoltarea. Fără o strategie pe termen lung, România riscă să revină în urmă cu zece ani.

 

Care au fost urările din Lecţia de la Snagov?

 

Un exemplu de succes pentru România rămâne Strategia Snagov, care a coordonat eforturile pentru aderarea la Uniunea Europeană. „A fost un proiect consensual pregătit cu Academia Română și BNR”, își amintește Socol. Rezultatele au fost vizibile: PIB-ul României a crescut de aproape patru ori după aderare, iar salariul minim a crescut de peste cinci ori.

 

Ce putem învăţa din această experienţă? Cooperarea între instituții și mediul academic rămâne esenţială. Socol propune ca noul proiect de ţară să combine investiţii ample în infrastructură, digitalizarea ANAF și reforme fiscale moderne.

„Nu mai putem continua cu tăieri oarbe în educaţie sau sănătate”, insistă el.

 

El mai arată că succesul aderării la UE a fost posibil datorită unor obiective tactice clare și a unor politici publice compatibile cu valorile europene. Același tip de abordare este necesar și pentru următorii ani.

 

20 de măsuri pentru un salt economic

 

Priorităţi economice: de la industrie la fiscalitate

 

Primul pilon propus este „patriotismul economic”. Socol susține relansarea industrială prin investiţii în sectoare cu valoare adăugată mare.

„Companiile care produc în România, indiferent de acţionariat, merită sprijin”, explică el. Printre măsuri se numără oprirea vânzării companiilor strategice profitabile și digitalizarea completă a ANAF.

 

În ceea ce privește fiscalitatea, se propune introducerea impozitării progresive. Scopul este creșterea veniturilor bugetare fără a afecta clasa de mijloc.

„Vrem să ajungem la standardele fiscale din Europa Centrală”, detaliază Socol. Pentru infrastructură, planul prevede peste 2.000 km de autostrăzi noi și investiții de 21 de miliarde de euro în agricultură până în 2029.

 

Dezvoltarea regională și modernizarea agriculturii sunt alte puncte cheie. Socol propune extinderea suprafețelor irigate și acordarea de subvenții egale cu cele din vestul Europei pentru fermierii români. Aceste măsuri ar putea crește veniturile în mediul rural și ar reduce dependenţa de importuri.

 

Reformele sociale: educaţie, sănătate, locuințe

 

Pe plan social, proiectul urmărește reducerea sărăciei severe și modernizarea sistemului de sănătate. „Vom extinde reţeaua de centre medicale rurale și vom finaliza spitalele regionale”, promite Socol. În educaţie, obiectivul este reducerea abandonului școlar sub 11% și modernizarea a 9.000 de școli cu echipamente noi.

 

Pentru tineri, se propun prime de instalare pentru cei care se întorc din diaspora și stimulente pentru angajare. „Nu putem accepta un exod al generaţiilor tinere”, avertizează expertul. În ceea ce privește locuințele, planul include construcţia de locuinţe accesibile și extinderea rețelelor de utilități în zonele defavorizate.

 

Proiectul mai propune întărirea protecţiei sociale, sprijinirea familiilor și promovarea identităţii naţionale într-un mod modern și incluziv. Socol consideră că aceste măsuri pot consolida clasa de mijloc și pot reduce polarizarea socială.

 

Viitorul României: între progres și stagnare

 

Proiectul România 2040 este deschis dezbaterii publice. Socol subliniază că stânga, care a avut un rol cheie în aderarea la UE, ar trebui să preia iniţiativa și acum.

„Fără solidaritate și activism, vom rămâne în urmă”, spune el.

 

Următorii ani vor fi decisivi. Până în 2030, marile puteri își vor consolida poziţiile pe scena globală. România are ocazia să devină a opta economie a Uniunii Europene sau riscă să rămână la periferia continentului.

Decizia aparţine clasei politice, dar și fiecărui cetățean implicat.