Curtea Constituțională analizează miercuri legalitatea noilor reguli privind retragerea pensiilor private. Decizia va influența aderarea României la OCDE și viața a 8,3 milioane de români.
Legea adoptată în luna octombrie, dar contestată la Curtea Constituțională, schimbă modul în care românii pot accesa banii din pilonul II și III de pensii private. Subiectul a stârnit discuții intense, deoarece modificările propuse pot afecta direct milioane de persoane care contribuie lunar la aceste fonduri. De ce este această lege atât de importantă pentru viitorul sistemului de pensii și pentru economia României?
Traseul legislativ și contextul aderării la OCDE
Proiectul de lege a fost inițiat în luna august ca parte a eforturilor de aderare la OCDE, cu termen limită finalul anului 2026. Camera Deputaților a aprobat legea pe 16 octombrie, însă parlamentarii AUR și Înalta Curte de Casație și Justiție au sesizat Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității.
Legea prevede reducerea perioadei minime de eșalonare a plăților de la 10 la 8 ani și creșterea plafonului pentru retragerile unice la 30%. Pentru persoanele cu boli grave, cum ar fi cancerul, sau pentru cei cu sume foarte mici acumulate, sunt prevăzute excepții care permit retragerea integrală a fondurilor.
Inițial, sistemul trebuia să fie reglementat încă din 2011, la trei ani de la lansarea pilonului II. Abia acum, după mai bine de un deceniu, procesul legislativ pare să se apropie de final. România a primit până acum 16 avize din cele 25 necesare din partea comitetelor OCDE, cel mai recent fiind cel pentru statistică.
Modificările pentru beneficiarii pensiilor private
În prezent, românii pot opta pentru retragerea integrală a banilor din fondurile de pensii private sau pentru plata în 60 de rate egale, pe o perioadă de cinci ani. Noua lege introduce o opțiune suplimentară: plăți periodice pe o durată minimă de opt ani.
Însă, reprezentanții CFA România subliniază că fondurile de pensii private nu trebuie confundate cu conturile de economii. Scopul lor este să asigure un venit lunar suplimentar după pensionare, nu retragerea rapidă a întregii sume. Pentru cei 4,5 milioane de români care contribuie constant cu 4,75% din venitul brut, această diferență este esențială.
Importanța respectării standardelor OCDE
Dan Armeanu, vicepreședintele ASF, a avertizat că orice abatere de la standardele internaționale poate întârzia procesul de aderare la OCDE. România are nevoie de validarea tuturor celor 25 de comitete ale organizației, iar proiectul actual a fost deja verificat și aprobat de experții OCDE.
Opiniile experților și susținerea proiectului
Atât CFA România, cât și APAPR au transmis Curții Constituționale memorii amicus curiae, argumentând că plățile pe termen lung sunt esențiale pentru sustenabilitatea sistemului.
Iată ce spun principalii actori implicați:
Legea privind plata pensiilor private din România a fost evaluată și confirmată ca fiind pe deplin conformă cu standardele internaționale și cu bunele practici ale OCDE. Orice modificare suplimentară sau abatere de la acest cadru deja aprobat de către Parlamentul României ar reprezenta o deviere de la principiile și standardele aplicate și validate la nivel internațional.
Orice intervenție legislativă care alterează mecanismul de plată al pensiilor private riscă să compromită angajamentele asumate de România în cadrul procesului de aderare la OCDE, cu potențiale întârzieri sau amânări ale acestuia.
Dan Armeanu: Opinia mea este că sistemul public este nesustenabil și trebuie ca pilonul doi, pensiile private, să preia o cât mai mare parte din pensii. Dar pentru asta trebuie să arate că își îndeplinește rolul de a furniza pensii.
Adrian Codirlașu: APAPR a subliniat că reglementarea modalităților de plată intră în marja de apreciere a legiuitorului, urmărește scopuri legitime și respectă principiul proporționalității. În memoriile lor, experții CFA România au arătat că plățile recurente efectuate pe o perioadă relevantă de timp reprezintă esența noțiunii de pensie, menită să susțină costul vieții după retragerea din activitate.
Oficialii CFA România au precizat: „Fondurile de pensii private din România, atât Pilonul II, cât și Pilonul III, nu pot fi echivalate cu depozite bancare, conturi de economii sau alte vehicule investiționale cu lichiditate crescută. Scopul exclusiv al acestor fonduri este acela de a asigura un venit recurent după pensionare, și nu de a permite retragerea imediată a întregii sume acumulate”.
Legea privind plata pensiilor private este un act normativ necesar, prevăzut și anticipat chiar de legislația-cadru a fondurilor de pensii, adoptată acum două decenii.
Încă de la instituirea acestui sistem, legislația specifică a impus, ca regulă esențială, plata sumelor acumulate pe o perioadă cât mai îndelungată, în tranșe succesive, în scopul suplimentării pensiei din sistemul public, precum și utilizarea exclusivă a acestor sume pentru obținerea unei prestații de tip „pensie”, fără posibilitatea unei dispoziții neîngrădite asupra acestor fonduri în alte scopuri.
De aceea, noua lege va permite Pilonilor 2 și 3 de pensii private să își îndeplinească rolul profund social, de asigurare pe termen cât mai lung a unui venit suplimentar pentru populația activă a țării, la vârsta retragerii din activitate.
Ce urmează după decizia Curții Constituționale?
Dacă legea va fi declarată constituțională, ea va intra în vigoare la un an după publicarea în Monitorul Oficial, cel mai probabil în 2025. În caz contrar, proiectul se va întoarce în Parlament pentru noi dezbateri, într-un context electoral care ar putea complica adoptarea rapidă a unor soluții pentru sistemul de pensii.
Practic, cu 8,3 milioane de români înscriși în pilonul II, orice schimbare legislativă va avea un impact direct asupra viitorului financiar al populației active. Decizia Curții Constituționale va trebui să găsească un echilibru între drepturile individuale ale cetățenilor și nevoile economice ale statului.
Următoarele zile vor aduce clarificări privind direcția în care va merge sistemul de pensii private din România.
