Cât a crescut șomajul în rândul tinerilor şi ce competențe cer acum angajatorii?

De ce crește șomajul în rândul tinerilor? Ce competențe cer acum angajatorii?În România, proporția tinerilor fără loc de muncă a ajuns la un nivel alarmant, atingând 23,5%, din datele publicate joi de Institutul Național de Statistică. Astfel, creșterea este pusă pe seama transformărilor rapide din piața muncii, unde cerințele angajatorilor s-au schimbat semnificativ, accentul fiind pus pe abilități digitale și competențe legate de inteligența artificială.

Ce competențe cer acum angajatorii?

Din datele oficiale, în perioada aprilie–iunie 2025, rata șomajului în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani a urcat la 23,5% din totalul persoanelor fără loc de muncă. La nivel general, rata șomajului în România a ajuns la 5,9% în luna septembrie, fiind mai ridicată în rândul bărbaților (6,1%) față de femei (5,6%).

Numărul total al șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani a fost estimat la 482.500 de persoane, în creștere atât față de luna anterioară (481.000), cât și comparativ cu aceeași perioadă din 2024 (465.800).

Abilitățile digitale, tot mai cerute în anunțurile de angajare

Un studiu publicat joi de una dintre cele mai importante companii de recrutare din România arată că tot mai mulți angajatori includ în descrierea posturilor cerințe legate de competențe digitale și utilizarea inteligenței artificiale, nu doar pentru poziții din IT sau marketing digital, ci și pentru domenii conexe precum inginerie, vânzări, analiză de date, contabilitate sau design web.

În precizările sale, „Deși există un interes evident și în creștere al angajatorilor de a cere angajaților să dobândească abilități digitale și să se folosească de instrumentele de inteligență artificială, unul dintre sondajele pe care le-am realizat anul acesta ne arată că doar 4 din 10 angajați folosesc în mod regulat inteligența artificială în sarcinile de la birou pentru a reduce volumul de muncă sau pentru a obține rezultate mai rapide.

Rata de adopție este mai ridicată în cazul job-urilor zona white collar (absolvenți de studii superioare) și a specialiștilor. Pe de altă parte, jumătate dintre angajatori spun că angajații și candidații nu sunt familiarizați cu instrumentele de inteligență artificială și că nu sunt suficient digitalizați. Asta în contextul în care consideră că abilitățile digitale vor fi cele mai căutate în următorii 5 ani”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs.

Locurile de muncă tradiționale, înlocuite de automatizare

Digitalizarea a dus la dispariția multor activități repetitive, efectuate în special de angajați juniori, iar automatizarea devine vizibilă în tot mai multe sectoare, de la IT și marketing până la contabilitate, HR și dezvoltare de produs.

În opinia sa, „Este vorba, în cea mai mare parte, de task-uri pe care le făceau angajații juniori sau, în cazul seniorilor, sarcini repetitive, care țin mai degrabă de partea de execuție decât de cea de strategie”, precizează Bogdan Badea.

În prezent, pe platforma eJobs.ro sunt disponibile aproximativ 1.500 de posturi care cer competențe digitale și peste 5.000 de joburi care menționează explicit cunoștințe de AI sau machine learning. Printre cele mai solicitate aptitudini se numără generarea de conținut, analiza de date, business intelligence, cloud computing și editarea de imagini.

Candidații recunosc lipsa competențelor digitale

În acest sens, „Și candidații știu cât de importante au devenit pentru angajatori aceste cunoștințe și, mai mult decât atât, înțeleg faptul că este un capitol la care încă mai au destul de mult de lucrat. Aproximativ 20% dintre angajați și candidați spun că le lipsesc întru totul abilitățile digitale, asta în timp ce date la nivel european arată că România se plasează pe ultimul loc în UE la gradul de utilizare a inteligenței artificiale în companii”, a adăugat Bogdan Badea.

În concluzie, tot el subliniază că aceasta a devenit principala direcție de învățare și reconversie profesională pentru anii următori. Mulți angajatori implementează deja programe de training interne pentru a dezvolta competențele digitale ale angajaților și a reduce decalajul față de cerințele tot mai complexe ale pieței muncii.