SUA a cerut Uniunii Europene să scutească firmele americane de la respectarea legislației europene privind verificarea lanțurilor de aprovizionare, însă Bruxelles a refuzat orice negociere pe această temă.

 

Discuțiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite privind comerţul şi reglementările de mediu au devenit tot mai tensionate. În centrul disputei se află o lege europeană care obligă companiile să își verifice lanțurile de aprovizionare pentru riscuri de mediu sau încălcări ale drepturilor muncitorilor. Această situație ridică numeroase întrebări despre viitorul relațiilor comerciale dintre cele două puteri.

 

Cererea Statelor Unite și reacția Bruxelles-ului

 

Comisia Europeană a respins ferm solicitările Statelor Unite de a modifica legislația europeană privind responsabilitatea companiilor.

În afirmaţiile sale, „Legile noastre, autoritatea noastră europeană de reglementare, nu sunt negociabile,” a declarat purtătorul de cuvânt adjunct Olof Gill.


Care sunt cererile concrete ale autoritățile americane?

-Scutirea companiilor americane de regulile CSDDD, adoptate anul trecut.

-Eliminarea principiului extraterritorialității, care impune firmelor străine aceleași obligații ca și celor europene.

 

Administrația americană a trimis săptămâna aceasta o solicitare oficială către Comisia Europeană, arată informațiile confirmate de Euronews.

Camera de Comerț a Statelor Unite a susținut: „Designul actual (al directivei) ar putea complica negocierile comerciale transatlantice și internaționale, acționând ca o barieră non-tarifară de facto, având în vedere că exportatorii din țări terțe s-ar confrunta cu obligații la care nu au contribuit,”.

 

Ce este directiva CSDDD şi de ce este atât de disputată?

 

Directiva privind datoria de diligență a companiilor (CSDDD) obligă firmele să identifice riscurile din lanțurile lor de aprovizionare, de la exploatarea copiilor la defrișări ilegale.

Aceasta directivă, presupune:

 

-Companiile cu peste 500 de angajați și o cifră de afaceri de cel puțin 150 de milioane de euro trebuie să publice anual rapoarte privind riscurile de mediu și sociale.

-Regulile se aplică și companiilor din afara Uniunii Europene care operează pe piața europeană.

 

În acest sens, Statele Unite consideră că aceste cerințe pun o povară suplimentară asupra exportatorilor americani, deoarece aceștia nu au avut un rol în elaborarea acestor reguli.

 

În cadrul răspunsului acestor critici, Comisia Europeană susține că normele nu sunt discriminatorii.

„Toți operatorii economici care activează în UE trebuie să respecte aceleași standarde”, a declarat un oficial european. Cu toate acestea, presiunile din partea SUA continuă să crească.

 

Ce este acordul de la Turnberry și implicațiile sale

 

În luna iulie, Uniunea Europeană și Statele Unite au semnat un acord comercial pentru a reduce tensiunile dintre cele două părți. Totuși, anumite prevederi din acest acord au adus noi provocări pentru Bruxelles.

Un paragraf din declarația comună precizează:

„Uniunea Europeană se angajează să acționeze pentru a răspunde îngrijorărilor SUA privind impunerea cerințelor CSDDD asupra companiilor din țări non-UE care au reglementări relevante și de înaltă calitate,”.

 

Astfel, Elvire Fabry, expertă la Institutul Jacques Delors, a explicat: „Acordul de la Turnberry a fost doar o fază de stabilizare temporară,”.

Ea a adăugat: „Nu e de mirare că Trump reacționează la o serie de chestiuni deranjante. Cel puțin acum avem un canal de dialog, dar Trump nu va ezita să recurgă la constrângeri dacă va fi necesar, iar europenii vor trebui să decidă care le este linia roșie.”

 

Comisia Europeană a evitat să clarifice dacă va modifica legislația. „Ne concentrăm pe implementarea acordului”, au repetat oficialii. Astfel, viitorul acestei directive rămâne incert, deși este menționată în acordul comercial.

 

Negocierile comerciale și provocările viitoare

 

Presiunile din partea SUA apar în contextul în care negocierile privind oțelul și tarifele vamale sunt în plină desfășurare. Statele Unite mențin o taxă de 50% pentru importurile de oțel din UE, iar Comisia Europeană încearcă să obțină scutiri pentru vinuri și băuturi spirtoase produse în Franța, Spania și Italia.

 

Disputa legată de reglementările de mediu nu pare să se stingă prea curând. „Europenii trebuie să-și determine linia roșie”, avertizează Elvire Fabry.

În acest moment, Bruxelles-ul nu dă semne că ar ceda presiunilor americane.

 

Pe măsură ce negocierile continuă, rămâne de văzut dacă cele două părți vor reuși să ajungă la un compromis sau dacă diferențele de viziune privind mediul și comerțul vor duce la noi tensiuni în relațiile transatlantice.