Cauza unui conflict vechi între India și Pakistan a ajuns pe masa negociatorilor europeni, blocând un acord comercial important. Disputa privind originea orezului basmati pune presiune pe Comisia Europeană, care caută să evite o confruntare diplomatică și comercială.

 

Pe măsură ce India și Uniunea Europeană încearcă să finalizeze un acord comercial, o dispută despre originea orezului basmati a creat o problemă neașteptată. Comisia Europeană trebuie să găsească o soluție care să nu provoace tensiuni între India și Pakistan, două țări care au un istoric lung de conflicte, inclusiv pe tema regiunii Kashmir.

 

Orezul basmati între cooperare și rivalitate

 

Inițial, India și Pakistan au colaborat pentru a proteja orezul basmati. În anii 1990, cele două țări au reușit să anuleze un brevet acordat unei companii americane, RiceTec, care susținea că a inventat orezul basmati. În 2001, Oficiul de Brevete din Statele Unite a revocat acest brevet, recunoscând că basmati provine din regiunea Punjab, împărțită între India și Pakistan.

Totuși, colaborarea a luat sfârșit în 2008, după atacurile din Mumbai, când India a acuzat serviciile secrete pakistaneze. În 2018, India a depus o cerere unilaterală la Uniunea Europeană pentru a recunoaște orezul basmati ca produs de origine indiană.


Pakistanul a răspuns în anul 2023 cu o cerere proprie, incluzând patru districte din regiunea disputată Kashmir.

 

    • India susține că orezul basmati crește în câmpiile Indo-Gangetice, care se întind pe mai multe țări.

 

    • Pakistanul afirmă că și regiunea Kashmir face parte din zona de producție a orezului basmati.

 

    • Uniunea Europeană ar putea recunoaște originea comună, însă niciuna dintre țări nu dorește să împartă acest titlu.

 

 

De ce se dovedeşte atât de dificil acordul?

 

Protejarea indicațiilor geografice nu ține doar de tradiție, ci și de interese economice. Produse precum Champagne din Franța sau Parmigiano Reggiano din Italia sunt protejate pentru a preveni falsificarea. Pentru India și Pakistan, orezul basmati reprezintă o sursă importantă de venituri din exporturi. Uniunea Europeană, care deține cele mai multe indicații geografice din lume, înțelege această miză, dar refuză să se implice în conflictul geopolitic dintre cele două țări.

 

În opinia sa, „Comisia încearcă să dezamorseze un conflict geopolitic,” a explicat Matteo Mariano, expert în mărci comerciale la firma de avocatură Novagraaf. „Ar fi putut spune ‘primul venit, primul servit’, dar a ales să nu o facă, considerând că problemele teritoriale dintre India și Pakistan nu țin de competența sa.”

 

Care este poziţia şi reacțiile oficiale ale celor două ţări

 

Atât reprezentanții Indiei cât și ai Pakistanului au declarat că niciuna dintre țări nu solicită recunoaștere exclusivă. Totuși, cererile depuse la Comisia Europeană indică dorința fiecărei părți de a-și proteja propriile interese:

India menționează șapte state indiene, iar Pakistanul adaugă patru zone din Kashmir.

Uniunea Europeană rămâne prinsă între cele două poziții.

 

Care sunt perspectivele pentru o soluție echitabilă?

 

Negociatorul șef al Uniunii Europene, Maroš Šefčovič, a recunoscut încă din luna septembrie că „Aceasta este, desigur, una dintre problemele aflate pe listă,”.

Însă, timpul presează, deoarece acordul comercial dintre UE și India ar trebui încheiat înainte de alegeri. Pakistanul, care exportă și el orez basmati în Europa, a avertizat că ar putea contesta legal orice decizie care îi dezavantajează interesele.

 

Există posibilitatea ca Uniunea Europeană să propună o înregistrare comună a indicației geografice.

În precizările sale, „Dacă Comisia acționează ferm, poate forța o înregistrare comună a Pakistanului și Indiei,” a spus Mariano. „Aceasta depinde de importanța acordului comercial pentru India și de faptul dacă UE are timp să blocheze negocierile privind indicațiile geografice (IG),” a adăugat el.

 

Rămâne de văzut dacă o regiune disputată de peste 70 de ani poate fi recunoscută ca sursă comună a unui produs atât de valoros. Decizia va avea impact nu doar asupra pieței europene, ci și asupra relațiilor dintre India și Pakistan.

 

Ce înseamnă acest conflict pentru Europa

 

În contextul politico-economic, pentru Uniunea Europeană, această dispută reprezintă un test al abilității de a media conflicte externe.

Dacă va accepta cererea Indiei, riscă să tensioneze relațiile cu Pakistanul și să complice viitoarele negocieri comerciale.

Dacă va refuza cererea, India ar putea renunța la discuții, ceea ce ar însemna pierderea unui partener important într-o perioadă marcată de provocări economice globale.

 

Din punct de vedere politic, acest caz arată cât de mult contează indicațiile geografice nu doar pentru protejarea unor produse, ci și pentru identitatea și povestea din spatele lor.

În cazul orezului basmati, această poveste este legată de politică, istorie, granițe și tradiții culinare.

 

Disputa privind originea orezului basmati va continua să influențeze negocierile comerciale și relațiile dintre India, Pakistan și Uniunea Europeană. Rămâne de văzut dacă se va ajunge la o soluție care să mulțumească toate părțile implicate.