Acvacultura românească de la Marea Neagră face un pas experimental important prin lansarea unui nou proiect de testare a potențialului comercial al stridiilor japoneze (Magallana gigas). O cantitate de 100 de kilograme de stridii tinere, aduse din Franța, a fost introdusă recent într-un amplasament marin privat administrat de investitorul Matei Datcu, marcând trecerea de la etapele de laborator la producția de probă în condiții reale de mare.
Proiectul este derulat sub monitorizarea riguroasă a cercetătorilor de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța. Oamenii de știință vor urmări îndeaproape timp de 12 luni dacă micii moluști, care cântăresc în prezent aproximativ 10 grame fiecare, vor reuși să atingă pragul comercial de 100 de grame per exemplar - o creștere de zece ori a masei corporale într-un singur ciclu anual.
Informații utile și date operative
- Durata lecturii: 4 minute.
- Obiectivul experimentului: Evaluarea ritmului de creștere și a ratei de supraviețuire pentru 100 kg de stridii japoneze (Magallana gigas) aduse din Franța.
- Miza comercială: Atingerea greutății ideale de valorificare de 100 de grame/exemplar de la o masă inițială de doar 10 grame.
- Echipa de cercetare: Coordonată de dr. Victor Niță (șeful Departamentului Resurse Marine Vii) și dr. Magda Nenciu, din cadrul INCDM „Grigore Antipa”.
- Istoric și metodologie: Experimentele au început în 2024 în Golful Mamaia (sistem suspendat pe linie de 50 m la adâncimi de 3 și 6 metri), arătând că exemplarele menținute la o adâncime de 6 metri au înregistrat parametri de dezvoltare net superiori.
- Etimologia stridiei și a mariculturii: Din grecescul vechi ostreon (scoică, os, calcar) și latinescul mare (întindere de apă) alături de cultura (îngrijire, cultivare) - o potrivire simbolică între biologia antică a Nevertebratelor recoltate de greci și încercarea modernă de a domestica ecosistemul marin dobrogean.
De la Golful Mamaia la tehnologia de producție
Noua etapă vine pe fundația unor observații metodice adunate încă din 2024. În cadrul testelor preliminare derulate în largul Golfului Mamaia, la o adâncime a apei de 13,5 metri, echipa de la „Grigore Antipa” a analizat comportamentul moluștelor sub influența variațiilor de temperatură, oxigen dizolvat și încărcătură bacteriană din Marea Neagră - un mediu cu o salinitate mai scăzută decât cea a oceanului deschis.
Măsurătorile au demonstrat că adâncimea de 6 metri oferă o stabilitate termică și o hrană fitoplanctonică superioară față de nivelul de 3 metri, protejând totodată plantele și moluștele de agitația valurilor de suprafață. Protocolul stabilit în laborator este aplicat acum la scară mai mare în ferma marină a lui Matei Datcu, rezultatele din următoarele 12 luni urmând să arate dacă maricultura de stridii poate deveni o afacere profitabilă pe litoralul românesc.
Stridia, apele și temelia care dăinuie
Privit prin prisma cuvintelor, parcursul biologic al moluștelor marin poartă în nume o memorie milenară. Substantivul stridie a ajuns în limba română pe filieră neo-greacă și franceză, dar își trage rădăcinile din grecescul ostreon (o rudă lingvistică a cuvântului „os”), descriind carapacea calcaroasă dură care protejează un organism extrem de delicat.
În realitatea economică a Constanței, dezvoltarea resurselor marine nu se mai bazează doar pe pescuitul tradițional, ci pe rigoarea științei aplicate: pe măsurători de biomasă, sisteme suspendate la adâncime și protocoale stricte de maricultură. Când primele lăzi experimentale sunt coborâte sub valurile Mării Negre, speranța este ca munca cercetătorilor și curajul investitorilor locali să pună temelie unei noi industrii sustenabile la malul mării.
Curierulnational.ro
Observatornews.ro
Povesteacasei.ro
moneybuzz.ro