Publicat: Fri, May 15th, 2015

Societăţi secrete, societăţi discrete din Constanţa modernă: Vasile M. Kogălniceanu – inspector al Serviciului Domenial Dobrogea

Vasile_KogalniceanuÎn galeria oamenilor de stat români care şi-au legat numele în mod substanţial de Dobrogea un loc important este ocupat de Mihail Kogălniceanu şi Vasile M. Kogălniceanu. Referitor la activitatea masonică în ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagră, dacă pentru cel dintâi aceasta ne este aproape necunoscută, în cazul celui de-al doilea informaţiile sunt mai clare.

Potrivit documentelor de stare civilă din patrimoniul Serviciului Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Vasile M. Kogălniceanu s-a născut în data de 29 noiembrie 1862, la Iaşi, în familia Ecaterina şi Mihail Kogălniceanu, fiind cel mai mic dintre fiii ilustrului om politic român. A urmat cursurile gimnaziale la Berlin, iar mai apoi Şcoala de Agricultură din Grignon.

Revenit în ţară, Vasile M. Kogălniceanu se va dedica domeniului agricol, dar se va remarca şi în activitatea publicistică. Prin urmare, la 6 februarie 1890 apărea la Bucureşti revista de specialitate „Amicul agricultorului” redactată de Vasile M. Kogălniceanu, V. G. Brezeanu, C. Andronic, C. Tunescu, N. N. Andronescu, N. Cesianu, N. O. Popovici-Lupa, Gh. Nicoleanu, I. A. Berindei, Rudolf Orghidan ş.a. Sub direcţia lui Vasile M. Kogălniceanu avea să apară în capitală, la data de 22 februarie 1898, şi gazeta politică săptămânală „Sadayi-Millet”/„Vocea naţiunii”, publicaţie bilingvă română-turcă. În perioada 1 martie-15 aprilie 1904, la Bucureşti, vedea lumina tiparului „Revista expoziţiei Societăţii agrare a marilor proprietari”, publicaţie gratuită, redactată tot de Vasile M. Kogălniceanu. De-a lungul timpului acesta avea să mai conducă publicaţiile „Steaua Dunării” şi „Agrarul”.

Încrezător în echitatea sistemului electoral bazat pe votul universal, în anul 1895 Vasile M. Kogălniceanu a fondat împreună cu Vintilă C. A. Rosetti şi Ion Nădejde Liga votului universal, iar în 1896 Liga pentru repausul duminical. A fost şi un fidel susţinător al împroprietăririi ţăranilor, luările sale de poziţie pe această temă văzând lumina tiparului în ziarul „Românul”.DSC09774 DSC09794

S-a remarcat şi în viaţa politică, fiind ales deputat în Parlamentul României, mai multe mandate. După Primul Război Mondial, având în vedere experienţa sa în domeniul agricol, Vasile M. Kogălniceanu s-a numărat printre cei care au elaborat proiectul Reformei agrare din anul 1921.

După cum afirmam mai înainte, Vasile M. Kogălniceanu şi-a legat destinul de ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagră astfel încât, la finele secolului al XIX-lea, a exercitat pentru o perioadă funcţia de administrator la plasa Mangalia, iar mai apoi cea de inspector la Serviciul Domenial Dobrogea.

Începând cu anul 1884 va ctitori împreună cu tatăl său, Mihail Kogălniceanu, biserica din localitatea Tuzla, după cum reiese din pisanie: „Această sfântă biserică s-a ridicat în anul 1884, spre cinstirea Sfintei Muceniţe Ecaterina de către Mihail Kogălniceanu şi fratele său Vasile (sic!), ajutaţi de credincioşii localităţii Tuzla”. Având în vedere faptul că Vasile era fiul şi nicidecum fratele lui Mihail Kogălniceanu,  titulatura de frate din textul pisaniei poate fi interpretată ca un mesaj masonic.

Din datele oferite de Ioan T. Ulic, ştim că în anul 1897 fiul marelui om politic român era membru al lojii Steaua Dobrogei. Recent, din informaţiile puse la dispoziţie de reprezentanţii Marelui Orient al Italiei, am aflat că Vasile M. Kogălniceanu figura la numărul matricol 22221, iar la data de 4 septembrie 1906 devenea maestru al lojii România din Bucureşti. Cu prilejul aniversării semicentenarului Unirii Principatelor Române, în data de 24 ianuarie 1909, acesta avea să se numere printre semnatarii unei telegrame adresate Elenei Cuza, în numele Ligii Francmasonice Române. Potrivit lui Horia Nestorescu-Bălceşti, în anul 1935 Vasile M. Kogălniceanu figura între masonii care făceau parte dintr-o lojă aflată sub obedienţa Marii Loji Naţionale din România (fracţiunea Mihail Sadoveanu).

După o viaţă în care s-a remarcat ca specialist în agricultură, publicist, om politic şi, nu în ultimul rând, mason, Vasile M. Kogălniceanu a trecut la cele veşnice, în data de 14 mai 1942, la Bucureşti.

Virgil COMAN

Despre Autor