Publicat: Sat, Jan 16th, 2016

Societăţi secrete, societăţi discrete din Constanţa modernă. Societatea „Viitorul” de Ajutor şi Binefacere a Meseriaşilor din Constanţa. Repere arhivistice (1894-1916)

IMG_0001 IMG_0002Astăzi este îndeobşte cunoscut faptul că masonii au dat dovadă de multă discreţie „acoperindu-se” prin constituirea unor asociaţii profesionale, culturale, filantropice ş.a., cu personalitate juridică, astfel încât să-şi poată îndeplini obiectivele, fără a atrage prea mult atenţia.

Preocupările noastre din ultimii ani privind activitatea masonică din Dobrogea    s-au materializat recent prin identificarea unor mărturii documentare în patrimoniul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale care atestă prezenţa în urbea tomitană încă de la finele secolului al XIX-lea a unor astfel de organizaţii.

Prin urmare, ne-a atras atenţia un document emis în data de 23 decembrie 1915, deoarece parafa are câteva simboluri masonice, mai exact echerul, compasul, dalta şi ciocanul. Este vorba despre o solicitare adresată Primăriei Constanţa în care se preciza că: „Societatea «Viitorul» de Ajutor şi Binefacere a Meseriaşilor din Constanţa organizând pentru seara zilei de 16 ianuarie 1916 un bal pentru mărirea fondului său filantropic, Societatea Marilor Stabilimente a binevoit a ne pune la dispoziţie pentru acea seară sala Cazinoului Comunal în mod gratuit. Pentru care vă rugăm să binevoiţi a ne acorda şi Dumneavoastră, tot în mod gratuit, curentul electric, precum şi de a fi scutiţi de taxa cuvenită Comunei. Având în vedere scopul în care se dă acest bal şi nădăjduind în preţiosul Domniei Voastre concurs, pe care l-am avut întotdeauna, vă rugăm Domnule Primar a primi încredinţarea osebitei noastre consideraţiuni”. Prin rezoluţie, primarul Constanţei, Virgil Andornescu avea să dispună: „Comuna nu poate acorda gratuit curentul ea însăşi plătindu-l. Se va răspunde că va plăti 75 de bani pe KW. În ce priveşte taxa balului se va urma conform legii teatrelor de la care comuna nu are nici o putere a acorda scutiri”.

Documentul era semnat de Mănescu, în calitate de preşedinte, şi Pamfilescu, în calitate de secretar, parafa cuprinzând, alături de simbolurile masonice menţionate mai sus, şi data de „28 noiembrie 1893” când, cel mai probabil, luase fiinţă societatea. Pornind de la acest indiciu, am încercat să depistăm actul constitutiv şi statutul, dar fondul arhivistic Tribunalul Judeţean Constanţa se păstrează fragmentar. Însă, avem în patrimoniul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale un document datat 20 ianuarie 1894, semnat de St. Marcato în calitate de preşedinte şi Dimitrie Z. Rădulescu, în calitate de secretar, prin care această organizaţie înştiinţa Primăria Constanţa asupra faptului că s-a înfiinţat, menţionând, totodată, şi obiectivele: „În acest oraş, constituindu-se o Societate de Ajutor a Meseriaşilor, credem de a noastră datorie a vă încunoştinţa şi pe Dv. despre existenţa ei. Scopul acestei societăţi fiind numai filantropic adică a se ajuta pe meseriaşi în caz de boală şi nenorociri, precum şi familiile rămase de la membrii decedaţi, vă rugăm respectuos, Domnule Primar, a ne da tot sprijinul şi concursul Dv. necesar, spre ajungerea la scopul care ne-a călăuzit la înfiinţarea acestei societăţi. Binevoiţi a vă ruga, Domnule Primar, a primi asig<urarea> preadistinselor noastre consideraţiuni”.

Mergând pe firul acţiunilor filantropice ale acestei societăţi am identificat în volumul Din tezaurul documentar dobrogean şi alte mărturii arhivistice, din perioada 1898-1910, astfel încât putem afirma că, în stadiul actual de cunoaştere, activitatea masonică din Constanţa şi, implicit, din arealul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră, este atestată documentar încă din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi a continuat până la intrarea României în Marele Război, în vara anului 1916.

Virgil COMAN

 

Despre Autor