Publicat: Sat, Sep 5th, 2015

Societăţi secrete, societăţi discrete din Constanţa modernă: Masoneria din Dobrogea (1945-1948). Câteva consideraţii

Astăzi este îndeobşte cunoscut faptul că evenimentele petrecute la data de 23 august 1944 aveau să-şi pună amprenta în mod decisiv asupra evoluţiei politico–economice şi sociale a României. Astfel, după înlăturarea conducerii autoritare a lui Ion Antonescu noii guvernanţi au procedat la abrogarea legislaţiei referitoare la restricţiile privind drepturile şi libertǎţile politice adoptate anterior de regimurile autoritare din perioada 1938-1944, fiind reinstaurat regimul monarhiei constituţionale. Prin urmare, pluripartidismul şi-a găsit legitimitatea în prevederile Constituţiei din 1923, repusă în vigoare parţial, prin Decretul regal din 31 august 1944, însă, aplicarea sa a fost perturbată de prevederile Convenţiei de Armistiţiu, datată 12 septembrie 1944 (semnatǎ în zorii zilei de 13 septembrie n.ns.), care stabilea, în realitate, un regim de ocupaţie sovietică.

De altfel, arealul cuprins între Dunăre şi Marea Neagrǎ a intrat sub incidenţa numitei convenţii, încă înainte ca ea să fie semnată, mărturie în acest sens fiind faptele petrecute aici, odată cu instalarea trupelor sovietice, imediat după înlăturarea lui Antonescu. Practic, primele unităţi sovietice au pătruns în Dobrogea, în zona Periprava, încă din dimineaţa zilei de 24 august, acestea continuând misiunile de luptă şi înaintând în judeţele Tulcea şi Constanţa.

Armata română cantonată în Dobrogea a fost nevoită să ia măsurile necesare conform cotiturii de la 23 august 1944. Unităţilor de aici le-a revenit misiunea de a elibera teritoriul dobrogean de trupele germane, de a împiedica sosirea de noi trupe germane şi bulgare de peste frontieră, cât şi de a împiedica retragerea trupelor germane din Dobrogea la vest de Dunăre. Împiedicarea debarcării şi infiltraţiei germane şi bulgare în Deltă, asigurarea siguranţei Dunării maritime şi a celei de la Brăila până la Silistra, în special la trecerile de la Brăila, Hârşova, Cernavodă şi Călăraşi au reprezentat principalele misiuni ce au revenit Marinei.

În plan politic internaţional, în octombrie 1944 se convenea asupra cunoscutului acord de „procentaj” dintre Stalin şi Churchill potrivit căruia în România influenţa sovietică urma să fie de 90%, iar a aliaţilor occidentali de 10%. De altfel, acest acord avea să fie întărit la Conferinţa de la Yalta din februarie 1945.

Pe tărâm masonic, în decembrie 1944 se constituie un nou Consiliu Suprem. Totodată, Mare Suveran este ales Mihail Noradunghian, locotenent Paul Brătăşanu, secretar Erast Peretz, iar Mare Maestru G.C. Grigoriu.

Din cauza impunerii aplicării prevederilor Convenţiei de Armistiţiu, la începutul anului 1945 situaţia politică din ţară tindea să se deterioreze din ce în ce mai mult. Evoluţia României în contextul geopolitic determinat de înţelegerile dintre marile puteri şi accentuarea crizei politice interne au determinat numirea, la 6 martie 1945, de către regele Mihai I, a unui guvern al Frontului Naţional Democrat, în frunte cu Petru Groza, din care mai făceau parte gruparea liberală condusă de Gheorghe Tătărescu şi cea naţional-ţărănistă condusă de Anton Alexandrescu. Practic, noul guvern susţinut de sovietici urmărea instaurarea în ţara noastră a unui regim de tip stalinist care va afecta, cum bine se ştie, şi viaţa masonică la nivel naţional, problematică asupra căreia nu mai este cazul să insistăm acum.

Anul 1945 avea să fie cel în care Supremul Consiliu şi Marea Lojă Naţională din România îşi vor relua activitatea în mod oficial, cu acordul autorităţilor, al Comisiei Aliate de Control, cât şi al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. Prin urmare, viaţa masonică renaşte inclusiv în Dobrogea, după cum ne relevă arhivele vremii, dar nu la nivelul celei din perioada interbelică. În mod cert, loja Ovidiu şi-a reînceput activitatea în oraşul nostru. Potrivit documentelor, Constantin Irimescu este menţionat drept „Venerabil al Lojii din Constanţa”, iar Sever Cărpinişanu secretar.

În stadiul actual de cunoaştere al surselor masonice opinăm că Ovidiu a fost singura lojă care a activat în spaţiul dobrogean sub obedienţa M. L. N. R. din 1945 şi până la data de 8 iunie 1948 când Ordinul Masonic Român este pus în adormire.

Interesant este de semnalat faptul că o serie de personalităţi născute în Dobrogea, dar şi altele care într-un fel sau altul şi-au legat numele prin activitatea lor de arealul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră sunt prezente în diferite loji din Bucureşti în perioada 1945-1948. Krikor Zambaccian, Ion Jalea, Lucian Grigorescu, Iosif Iser şi Dimitrie Ştiubei sunt numai câteva dintre numele identificate în documentele masonice, despre care vom mai vorbi.

Virgil COMAN

 

Despre Autor