Publicat: Sat, Sep 19th, 2015

Societăţi secrete, societăţi discrete din Constanţa modernă: Krikor Zambaccian – fiu al urbei tomitane

zambaccian_krikor_0001În panteonul membrilor corespondenţi ai Academiei Române figurează şi Krikor Zambaccian despre care documentele de stare civilă ne vorbesc că s-a născut la data de 6 februarie 1889, la Constanţa, în familia de armeni Anţia şi Agop Zambaccian, tatăl său fiind de profesie comerciant.

Numele real cu care figurează în Registrul pentru născuţi aflat în patrimoniul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale este Chircor Agop Zambaccian, rectificarea acestuia în Kricor Agop Zambaccian fiind încuviinţată prin Decizia nr. 27649 din 5 iulie 1950 a Comitetului Provizoriu al Sectorului I Bucureşti.

Cusurile primare le-a urmat în urbea natală iar cele secundare la Bucureşti, aici având posibilitatea de a merge „la matineele Teatrului Naţional, la concertele şi festivităţile de la Ateneu”, dar şi de a vizita „expoziţiile şi Pinacoteca binenţeles fără vreo înţelegere a artei” după cum el însuşi preciza în lucrarea Însemnările unui amator de artă.

Krikor Zambaccian îşi continuă studiile la Anvers şi Paris unde va lua contact cu o serie de creaţii artistice ale Occidentului. Aici va vizita muzee, expoziţii de artă şi va frecventa saloane literare, toate acestea contribuind la formarea lui ca mare iubitor de artă.Krikor_Zambaccian

Revine acasă în anul 1913 unde va intra în contact cu unii artişti care veneau în Dobrogea şi se opreau la Constanţa pentru a-şi expune creaţiile. De altfel,  primele lucrări originale au fost achiziţionate de Krikor Zambaccian în timpul sezonului estival, cu prilejul expoziţiilor ambulante de pictură organizate în oraşul nostru de negustorii încadratori, mai exact două acuarele ale lui Gore Mircescu, pentru care a plătit douăzeci de lei şi o marină a lui Dimitrie Florian, contra sumei de cincizeci de lei. Acesta avea să fie începutul constituirii uneia dintre cele mai valoroase colecţii particulare de artă din România primei jumătăţi a secolului trecut.

În perioada interbelică se stabileşte la Bucureşti devenind unul din reputaţii critici de artă. Impresionat de creaţiile marilor pictori şi sculptori români, va achiziţiona o parte dintre lucrările lor îmbogăţindu-şi colecţia an de an.

Krikor Zambaccian nu a fost străin nici de activitatea masonică. Din Registrul general al fracmasonilor din România aflăm că la data de 3 decembrie 1945 a primit gr. 1 (ucenic), la 9 mai 1946 gr. 2 (calfă), iar la 14 decembrie 1946 gr. 3 (maestru).

Clipboard01Marele colecţionar şi critic de artă donează statului român, la data de 4 martie 1947, un număr de 205 picturi, 38 sculpturi, 8 piese de mobilier şi casa din strada Ing. Al. Davidescu nr. 21 Bis din Bucureşti unde se va amenaja un muzeu. Cu prilejul inaugurării, Krikor Zambaccian avea să afirme, între altele, că „Aduc omagiul meu de recunoştinţă talentelor româneşti care în elanul lor m-au ridicat şi pe mine spre piscuri de lumină [...]. Fie ca această danie să adie ca o briză reconfortantă în aceste clipe grele pentru ţara noastră şi să rămână  o modestă mărturie a solidarităţii ce trebuie să ne călăuzească pe toţi indiferent de origine, religie şi ideologie politică. Mă simt uşurat, ca acela ce s-a spovedit şi s-a împărtăşit. Plec de aici iluminat”.

În anul 1959, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, din cauza stării de sănătate, a fost sărbătorit acasă de către colegi şi prieteni. De la eveniment nu au lipsit nici dobrogenii Ion Jalea şi Lucian Grigorescu.

Krikor Zambaccian a trecut la cele veşnice în Bucureşti, la data de 18 septembrie 1962. Pentru a-i cinsti memoria, autorităţile constănţene au atribuit numele său unei străzi din oraşul nostru.

Virgil COMAN

 

Despre Autor