Publicat: Fri, Apr 24th, 2015

Societăţi secrete, societăţi discrete din Constanţa modernă: Grigorie M. Grigoriu – librar, editor, tipograf, comerciant şi prim-ajutor de primar al Constanţei

DSC09725 În galeria membrilor de vază ai Constanţei sfârşitului de secol XIX şi primelor decenii ale secolului al XX-lea, Grigorie M. Grigoriu ocupă un loc de seamă. Potrivit documentelor de stare civilă din patrimoniul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, acesta s-a născut în anul 1863, la Iaşi, în familia de armeni Elena şi Manuch Grigoriu.

A urmat cursurile primare şi gimnaziale în urbea natală, pentru ca mai apoi să se stabilească la Constanţa. La data de 19 octombrie 1887 s-a căsătorit cu Maria Locmanian, martor la eveniment fiind şi masonul Gebrail Frenkian.

Librar, editor, tipograf şi comerciant, Grigorie M. Grigoriu a înscris în Registrul firmelor individuale la 21 septembrie 1891 „Librăria şcoalelor”, cu sediul în Constanţa, str. Carol (astăzi bulevardul Tomis) nr. 79, care şi-a încetat activitatea prin Jurnalul Tribunalului Constanţa nr. 4903 din 11 decembrie 1892, dar şi „Librăria şi Tipografia Universală”, la 29 iulie 1892, cu sediul în Constanţa, Piaţa Independenţei (astăzi Piaţa Ovidiu) nr. 36.

Arhivele vremii relevă faptul că Grigorie M. Grigoriu mai deţinea două firme, una cu sediul la Oborul Constanţa, ce avea ca obiect de activitate comerţul cu cereale, iar cealaltă situată în Constanţa, str. Traian nr. 15, unde vindea cu ridicata sticlărie şi porţelanuri. Prima a fost radiată prin Jurnalul Tribunalului Constanţa nr. 3398 din 23 iulie 1905, iar cea de-a doua prin Jurnalul nr. 6111 din 20 iunie 1902 al aceluiaşi tribunal. În perioada 1909-1912 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa.

Grigorie M. Grigoriu a fost un susţinător constant al proiectelor culturale autentice, numele său fiind regăsit pe unele liste de subscripţie. Din presa vremii aflăm că în anul 1892 a oferit un sprijin financiar Ligii Culturale – Secţia Constanţa, iar în 1898, cu prilejul inaugurării Bibliotecii Universale, fondată de Cercul Literar „Ovidiu” din oraşul nostru, a donat „un frumos album al armatei franceze în valoare de 50 lei”. În anul 1912 apare pe o altă listă de subscripţie, numărându-se printre cei care au oferit bani în vederea construirii unui internat la Iaşi pentru studenţii basarabeni săraci.

Acelaşi Grigorie M. Grigoriu avea să se remarce şi în şedinţa Consiliului Comunal Constanţa din 4 noiembrie 1914, asociindu-se propunerii primarului Virgil Andronescu de a se constitui un comitet pentru ridicarea unui monument închinat Regelui Carol I, opinând că „cel mai bun loc ar fi cel de la bulevardul Principele Nicolae, amintind şi marele act de la 1 iunie 1914 atunci când Regele nostru, în plenitudinea gloriei Sale, a defilat în fruntea oştenilor Săi, spre fala şi cinstea neamului”.

Renumitul librar, editor, tipograf şi comerciant s-a numărat şi printre membrii fondatori ai Filialei Constanţa a Partidului Naţional Liberal, în şedinţa din 22 ianuarie 1909 fiind ales în comitetul de organizare.IMG

În zilele de 5 şi 6 septembrie 1910, urbea tomitană avea să fie vizitată de Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion I. C. Brătianu. La banchetul oferit cu acest prilej, pe terasa de jos a Cazinoului, unde au participat 200 de inivitaţi din oraş şi judeţ, lua cuvântul şi Grigorie M. Grigoriu, care avea să precizeze, între altele, că „În oraşul Constanţa şi întreg judeţul avem un singur gimnaziu. Nemuritorul vostru părinte, marele patriot I. C. Brătianu, a înfiinţat multe licee în ţară, unele din ele poartă ilustrul său nume. Cerem de la Domnia-Voastră să completaţi gimnaziul din acest oraş în liceu; de asemenea, vă mai rugăm, pentru înfiinţarea unei şcoale superioare de comerţ, care este de cea mai mare importanţă pentru acest port, căci de la îndreptarea tineretului nostru pentru comerţ, pregătindu-l cu cunoştinţe speciale, depinde naţionalizarea comerţului. Sîntem siguri, Domnule Prim-ministru, că şi D-Voastră sînteţi de acord că metropola Dobrogei merită înfiinţarea unor astfel de instituţiuni culturale”.

Grigorie M. Grigoriu a fost consilier comunal în mai multe mandate, dar şi prim-ajutor de primar al urbei noastre. În această funcţie avea să fie ales la data de 15 februarie 1915, în urma decesului unui alt cunoscut funcţionar al Constanţei, Ştefan Dan, cel care de-a lungul carierei a fost, între altele, şef birou şi director al Prefecturii, iar între 16-18 octombrie 1882 a deţinut provizoriu funcţia de prefect al judeţului nostru. Din Adresa nr. 05244 din 24 februarie 1915 a Ministerului de Interne – Direcţiunea Administraţiei Comunale aflăm că „prin Decretul Regal No. 427 din 21 februarie a.c., domnul Gr. M. Grigoriu a fost confirmat în funcţiunea de prim-ajutor de primar”. Această funcţie avea să o îndeplinească până la începutul anului 1920, mai puţin perioada de ocupaţie germano-bulgară (21 octombrie 1916 – 2 decembrie 1918).

Pe tărâm masonic, potrivit lui Ioan T. Ulic, Grigorie M. Grigoriu a activat în loja Steaua Dobrogei, fiind un apropiat al venerabilului acestei loji, Gebrail Frenkian.

La data de 18 octombrie 1925, a trecut la cele veşnice, într-un spital din Viena, şi a fost înmormântat la Constanţa, oraş în care şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii şi unde s-a remarcat în plan economic, cultural, administrativ şi, nu în ultimul rând, masonic.

Virgil COMAN

 

Despre Autor