Publicat: Sat, Jun 20th, 2015

Societăţi secrete, societăţi discrete din Constanţa modernă: George Andriescu – un cunoscut arhitect al Constanţei interbelice

IMG_0001 IMG_0002Peisajul urbanistic al Constanţei interbelice poartă şi amprenta arhitectului George Andriescu, despre care ştim că în epocă locuia într-un imobil situat pe strada Carol (azi bulevardul Tomis) nr. 180, iar biroul îl avea pe aceeaşi stradă, la nr. 51. Din păcate, spaţiul tipografic nu ne permite să prezentăm construcţiile edificate de acesta, astfel încât ne vom mărgini acum numai la două dintre ele, mai exact la Biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” şi la Şcoala primară „I. Gh. Duca”.

Cum bine se ştie, în toamna anului 1934, la Constanţa, avea să se pună piatra fundamentală a unui lăcaş de cult reprezentativ pentru spaţiul dobrogean ridicat după planurile întocmite de arhitectul diplomat Dumitru-Ionescu Berechet.

În urma licitaţiei desfăşurate în data de 12 septembrie 1934, antreprenor al lucrărilor de construcţie avea să fie desemnat  arhitectul George Andriescu, după cum ne relevă documentele din patrimoniul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale. Acesta, în calitate de reprezentant al Cooperativei „Înălţarea”, semna la data de 24 septembrie 1934 contractul cu Primăria Constanţa, care prevedea, între altele, că :

„1) Se obligă d-l arhitect George Andriescu la construcţia din roşu a Bisericii Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din strada Călăraşi în conformitate cu dispoziţiunile devizului şi caietului de sarcini care fac parte integrantă din prezentul contract şi de care d-l arhitect a luat cunoştinţă.

2) Termenul de executare este până la 1 august 1935, începând de astăzi, data semnării prezentului contract”.

Pentru finalizarea construcţiei, la 30 august 1935 avea să se parafeze un nou contract între George Andriescu, de această dată împreună cu arhitectul Aristide Iacob, şi Primăria Constanţa, ce doi obligându-se să execute lucrările în termen de 60 de zile. În acelaşi an, la data de 9 decembrie, era semnat şi procesul verbal de recepţie provizorie.

În ceea ce priveşte catapeteasma, potrivit documentelor, aceasta a fost construită din beton armat placat cu marmură înspre biserică şi tencuită cu praf de piatră spre altar, de către arhitectul inginer-diplomat August Schmiedigen, în timp ce pictura a fost realizată în frescă de Nina Arbore.

Impunătorul edificiu religios avea să fie sfinţit de către patriarhul României, Miron Cristea, împreună cu episcopul Constanţei, Gherontie Nicolau, şi arhiereul vicar patriarhal Galaction Cordun, la data de 17 octombrie 1937.

Despre construirea Şcolii primare „I. Gh. Duca” de pe bulevardul Regina Maria (azi bulevardul Mamaia) aflăm din arhivele vremii că în urma licitaţiei din 9 noiembrie 1936 avea să fie desemnat antreprenor tot George Andriescu. Nu peste multă vreme, mai exact la 20 noiembrie acelaşi an avea să se parafeze contractul cu Primăria Constanţa prin care numitul arhitect se obilga să ridice edificiul şcolar până la data de 15 august 1937, conform caietului de sarcini, a devizelor estimative şi a planurilor întocmite de arhitectul I. Căpşuneanu. Însă, pentru executarea acestor lucrări George Andriescu avea să se asocieze cu arhitectul Aristide Iacob, Primăria Constanţa fiind notificată în acest sens încă din 27 noiembrie 1936. Ca urmare a finalizării construcţiei, la data de 12 noiembrie 1937 avea să se semneze şi procesul verbal de recepţie provizorie.

Referitor la activitatea masonică, ştim că în anul 1934 George Andriescu era venerabilul lojii Minerva, al cărei templu se afla în strada George Enescu nr. 2. Calitatea de antreprenor al lucrărilor de construcţie a Bisericii Sf. Împăraţi Constantin şi Elena şi cea de venerabil al sus-numitei loji aveau să fie, se pare, principalele motive pentru care C. Cărpinişanu l-a criticat pe George Andriescu în articolul „Cum se profanează biserica în ţara noastră”, apărut la 14 mai 1936 în publicaţia „Porunca Vremii”. Ziaristul avea să precizeze, între altele, că „la Constanţa, într-un cartier apropiat, s-a ridicat o biserică nouă, Sf. Constantin şi Elena, care a costat multe milioane. Biserica aceasta, datorită «stilului» în care a fost ridicată după planul unui arhitect mason, constituie ipso facto o batjocură. Trecem peste neplăcuta impresie ce-ţi produce vederea bisericii, pentru a relua un fapt, care, pe noi, ne-a umplut de indignare, revoltă, şi a făcut să ne roşească obrajii de ruşine, în locul celor care ar fi trebuit să simtă mai adânc aceste sentimente”.

Dincolo de aprecierile critice din epocă ale lui C. Cărpinişanu, arhitectul George Andriescu rămâne un arhitect renumit al Constanţei interbelice, iar Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din oraşul nostru este, fără îndoială, un monument de arhitectură emblematic pentru meleagurile Dobrogei.

Virgil COMAN

 

Despre Autor