Publicat: Sat, Feb 13th, 2016

Societăţi secrete, societăţi discrete din Constanţa modernă. Constantin Serienescu – ajutor de primar, avocat şi consilier al Curţii Administrative Constanţa

serienescu_constantin_avocat_fost_ajutor_primar_al_municipiului_constanta_1926_0001Unul dintre cunoscuţii membri ai protipendadei Constanţei interbelice a fost Constantin Serienescu. Potrivit datelor biografice identificate în documentele din patrimoniul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi cele ale Baroului Constanţa, acesta s-a născut la 3 iulie 1893 la Corabia, judeţul Olt, în familia Irina şi Gheorghe Serienescu. În anul 1900 s-a înscris la cursurile  Şcolii primare nr. 1 din localitatea natală pe care le-a finalizat în 1905. Şi-a continuat pregătirea la Liceul Teoretic din Corabia, după care s-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti pe care a absolvit-o în 1915.

Prin Decizia nr. 14 din 4 aprilie 1916 a devenit membru al Baroului Constanţa. Pentru o scurtă perioadă, mai exact între 20 aprilie şi 25 august 1921, a deţinut functia de ajutor de primar al Constanţei. De la data admiterii în barou, Constantin Serienescu a figurat permanent pe tablourile avocaţilor, iar la 15 aprilie 1939 a fost numit consilier la Curtea Administrativă Constanţa, funcţie pe care a îndeplinit-o până în anul 1949 când această instituţie s-a desfiinţat. În 1952 a fost dizlocat la Bicaz şi a revenit la Constanţa doi ani mai târziu.

Referitor la activitatea masonică, în 1934 Constantin Serienescu figura între membrii lojii Minerva din Constanţa având gr. 3 (masestru). Într-un document datat 1 iulie 1958 din dosarul de urmărire informativă se preciza că „întreţine legături cu CALMIS GHINSBERG, fost francmason, în prezent şef al Procuraturii Capitalei, SCIPIO VULCAN, fost francmason, de profesie avocat, CONSTANTINESCU SANDI, fost francmason, de profesie avocat”.

Interesantă este, în opinia noastră, şi Nota informativă din 28 ianuarie 1964 a sursei „Nae Pop” potrivit căreia „Între anii 1935-1938 sursa fiind introdusă în cercul masonic din Constanţa de către fostul avocat Al. GHERGHEL, a avut ocazDocument Serienescuiunea să cunoască pe unii dintre francmasoni, mai cu seamă pe cei din loja «Tomis» în care sursa a fost introdusă). Cu această ocaziune sursa a aflat că în afară de loja «Tomis» mai există şi alte două loji «Marea Neagră» şi «Ovidiu», ulterior s-a mai creat una. În loja «Marea Neagră» erau înscrişi toţi aşa-zişii intelectuali ai Constanţei, oameni cu situaţie şi avere. Printre ei se afla şi CONSTANTIN SERIENESCU. Sursa, după cât îşi aduce aminte din cele auzite de la alţi masoni, ştie că SERIENESCU a activat cca 2-3 ani primind gradele masonice, se pare până la gradul 24 inclusiv, aceste grade se plăteau cu oboluri destul de mari. Activitatea lui SERIENESCU ca mason ca de altfel a mai tuturor masonilor era să participe la şedinţele cu deschidere rituală ca şi la şedinţele «albe» la care erau invitate şi femeile – soţiile de masoni. În aceste şedinţe, după ce se citeau ritualurile, masonii fiind îmbrăcaţi pentru asta cu şorţ şi eşarfă, se asculta un referat ţinut de către un mason despre un subiect în general cu temă filozofică. După citirea acestuia se închidea şedinţa şi se trecea la «agapă», acesta fiind mijlocul de dezbatere liberă a problemei din referat. La această agapă se serveau gustări şi vin apoi se trecea la joc de cărţi. În timpul şedinţei ritualice, un mason umbla cu o pungă neagră numită «Trunchiul văduvei» în care masonii puneau obolul. C. SERIENESCU, după câte ştie sursa, tot din spusele altor masoni, nu a ţinut nici un referat. În schimb el contribuia la «Trunchiul văduvei». Banii adunaţi aci erau folosiţi, se spunea, pentru ajutorarea masonilor scăpătaţi. Mulţi dintre oameni intrau în masonerie, mai ales negustorii, pentru a putea dobândi legături cu străinătatea. Sursa crede că SERIENESCU a intrat în masonerie, pe de o parte pentru că conducătorul acesteia de la Constanţa, fostul avocat IRIMESCU vroia să-l jumulească de bani, dar pe de altă parte pentru că în epoca 1935-1938 în lojile masonice din Bucureşti intraseră foarte mulţi politicieni, mai cu seamă de-ai lui ARGETOIANU, care făcea jocul fostului rege Carol II pentru măcinarea partidelor şi COSTICĂ SERIENESCU era omul lui ARGETOIANU la Constanţa. Şeful său a căutat în masonerie un instrument de susţinere politică, iar SERIENESCU l-a secondat ca să-şi facă legături. C. SERIENESCU s-a retras din masoneria condusă de IRIMESCU prin 1931-1935, cu ocaziunea unei schisme ce a avut loc, provocată de scriitorul MIHAIL SADOVEANU şi a urmat pe acesta la Constanţa care a avut o ligă. Mai târziu s-a destrămat şi aceasta”.

Prezentarea acestor date despre Constantin Serienescu ne oferă, totodată, o anumită imagine asupra vieţii masonice interbelice din urbea tomitană, chiar dacă unele informaţii trebuie privite cu anumite reţineri în ceea ce priveşte corectitudinea lor.

Virgil COMAN

 

Despre Autor