Publicat: Sat, Feb 6th, 2016

Societăţi secrete, societăţi discrete din Constanţa modernă. Comandorul Virgiliu-Alexandru Dragalina – comandant al mai multor nave şi al Şcolii de Specialităţi a Marinei

Dragalina fila din registruÎn galeria personalităţilor Marinei din prima jumătate a secolului trecut îl regăsim şi pe Virgiliu-Alexandru Dragalina. Viitorul comandor s-a născut în data de 16 ianuarie 1890 la Bucureşti, în familia generalului Ioan Dragalina. Potrivit datelor biografice publicate în Dicţionarul enciclopedic de marină, Virgiliu-Alexandru Dragalina a urmat cursurile Şcolii Militare de Artilerie Geniu şi Marină pe care le-a absolvit în 1910, an în care a fost repartizat, iniţial, la Divizia de Dunăre. După o scurtă perioadă a fost mutat la Divizia de Mare şi a activat o vreme pe crucişătorul „Elisabeta”. În anii participării României la Marele Război i-a fost încredinţată comanda unei formaţii de vedete de siguranţă. Din lucrarea lui Nicolae C. Petrescu Marina Militară Română în Războiul pentru Întregirea României. File de istorie aflăm că „la începutul lunii octombrie 1918 s-a hotărât ca vedetele fluviale «N.G. Ioan» şi «Locotenent Călinescu» să fie constituite în Escadrila de Nistru, cu punctul de bazare la Tighina (Bender). Comanda acestei unităţi a fost încredinţată locotenent-comandorului Dragalina Virgiliu, fiul generalului Ioan Dragalina” care s-a remarcat prin activitatea desfăşurată, până la data de 25 septembrie 1919 când a fost numit într-o funcţie superioară.

Din dorinţa de a se perfecţiona, Virgiliu-Alexandru Dragalina a plecat, prin concurs, în Anglia la studii de specialitate pe care le-a urmat între 1920-1922. Reîntors în ţără a îndeplinit diverse funcţii în cadrul Diviziei de Mare, după care a fost detaşat la Marele Stat Major unde i-a fost încredinţată funcţia de şef al Biroului Transporturi pe Apă. În perioada 1927-1929 a făcut parte din comisia de supraveghere a construcţiei distrugătoarelor tip „R” la Napoli. După ce a revenit din această misiune a fost numit şef al Secţiei III Operaţii Instrucţie din Inspectoratul General al Marinei (1929-1930), iar mai apoi şef al Birolului Şcoli (1930-1931) din cadrul aceleiaşi instituţii.

Potrivit datelor publicate de Marian Moşneagu în lucrarea Regele şi regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor&fregatelor „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria”, în perioada 1 aprilie-31 octombrie 1933 Virgiliu-Alexandru Dragalina a îndeplinit funcţia de comandant al distrugătorului „Regina Maria”. Între 1 noiembrie 1933 şi 14 noiembrie 1935 s-a aflat la conducerea Şcolii de Specialităţi a Marinei, după care a activat în cadrul Serviciului Maritim Român de unde s-a pensionat la finele celui de-al Doilea Război Mondial.

De-a lungul carierei militare, Virgiliu-Alexandru Dragalina a fost decorat cu „Crucea de Război” franceză cu stea de bronz, „Legiunea de  Onoare” franceză în grad de Cavaler, Ordinul regal britanic „Victoria” în grad de Comandor, Ordinul „Coroana României” cu spade în grad de Ofiţer cu panglică de „Virtutea Militară” şi Ordinul „Steaua României” în grad de Ofiţer.

Virgiliu-Alexandru Dragalina este autorul mai multor lucrări, între care amintim: Regulamentul transporturilor pe apă, Organizarea şi întrebuinţarea operativă a marinei noastre, Enciclopedia Marinei Comerciale, Viaţa tatălui meu, generalul Ioan Dragalina, Escadrila de la Nistru, ultimele două apărute postum.

Referitor la activitatea masonică, în Repertoarul general al francmasonilor din România, în dreptul lui Virgiliu-Alexandru Dragalina sunt făcute următoarele menţiuni „M.L.N.R.” (Marea Lojă Naţională din România)  şi „Căpit. Cdr. marină”.

În anul 1975 Virgiliu-Alexandru Dragalina a emigrat în S.U.A., iar după cinci ani a trecut la cele veşnice, mai exact, în data de 6 martie 1980, la New York.

Din 2014, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” a instituit Premiul „Comandor Virgil Alexandru Dragalina” pentru cea mai bună lucrare despre soarta militarilor români în lagărele de prizonieri din URSS în al Doilea Război Mondial, acordat anual, prin susţinerea financiară a doamnei Opritsa Dragalina Popa, fiica lui Virgiliu-Alexandru Dragalina şi nepoata generalului Ioan Dragalina.

Virgil COMAN

 

Despre Autor

Afişează 1 Comentarii
Vrei să spui
  1. Mult Stimate Domnule Doctor Coman,

    Va multumesc pentru articolul atat de documentat si bine scris despre Tatal meu, Virgil Alexandru Dragalina. Mi-a facut reala placere sa-l citesc. Sunt sigura ca si Tata surade de acolo de unde este.

    O mica precizare: desi Tata apare in anuarul Lojei ca membru, participarea lui a fost minima sau nula si de scurta durata. Ocupat find cu multiple insarcinari profesionale, Tata a renuntat sa participe aproape imediat dupa ce a fost initiat. Desi un numar destul de mare din colegii si superiorii lui erau membrii activi, Tata NU A FOST inflacarat de cauza masona. Pe undeva, traficul de influenta exercitat in cadrul masoneriei l-a intristat si l-a facut sa se retraga.

    Poate exista in arhiva un document care confirma timpul foarte scurt in care Tata ar fi fost cvasi-activ.

    Cu multumiri pentru frumosul articol,

    Opritsa Dragalina-Popa