Publicat: Fri, Dec 18th, 2015

Societăţi secrete, societăţi discrete din Constanţa modernă: Comandorul Paul Zlatian – comandant al Diviziei de Mare (1942-1943) şi preşedinte al Filialei Constanţa a Ligii Navale Române (1942-1948)

Paul ZlatianUn alt reprezentant de seamă al Marinei care s-a remarcat în prima jumătate a secolului al XX-lea a fost Paul Zlatian. Potrivit datelor biografice publicate în Dicţionarul marinarilor români, acesta s-a născut la 14 ianuarie 1892 în Bucureşti. A urmat cursurile Şcolii de Artilerie, Geniu şi Marină pe care le-a absolvit în anul 1909, după care şi-a continuat pregătirea în Germania, la Academia Navală de la Kiel.

Revenit în ţară, Paul Zlatian a fost repartizat la Divizia de Mare unde a activat până în 1915 când a ajuns la Divizia de Dunăre şi a fost ambarcat pe monitorul „Alexandru Lahovari”. După intrarea României în Marele Război a participat la confruntările de la Turtucaia şi Rasova.

Între cele două războaie mondiale, lui Paul Zlatian i-a fost încredinţată comanda unor monitoare şi distrugătoare. În anul 1938 a preluat conducerea Şcolii de Ofiţeri de Marină după care a fost numit comandant al Escadrilei de monitoare, funcţie deţinută până în 1941. Energicul comandor avea să se remarce la data de 29 iunie 1940, la Ismail, în timpul acţiunii de evacuare a trupelor, a materialelor şi a muniţiei din Basarabia, ordonând detaşamentului de marinari pe care îl conducea să riposteze împotriva adversarilor care deschiseseră focul asupra unităţilor militare române în retragere.

Nu este însă mai puţin adevărat faptul că, în anii celui de-al Doilea Război Mondial Paul Zlatian a participat la numeroase misiuni de luptă, mai întâi în calitate de comandant al grupării tactice Tulcea, iar mai apoi în cea de comandant al Diviziei de Mare (1 aprilie 1942 – 1 mai 1943), fiind prezent şi la confruntările de la Sevastopol. Din Ordinul de zi nr. 100 din 13 noiembrie 1942 semnat de remPaul Zlatian - fila din registruarcabilul comandor aflăm că „Pentru activitatea tăcută şi neobosită a remorcherelor dragoare «A» şi «F» executând în folosul frontului de răsărit, în nordul Mării Negre, pe coastele Crimeei şi în Marea de Azov un număr de misiuni în prezenţa avioanelor, submarinelor şi barajelor de mine inamice, pentru priceperea fără margini cu care au ştiut să ducă la bun sfârşit toate însărcinările primite între 29 august 1942 şi 4 noiembrie 1943, citez prin ordin de zi pe întreaga Divizie de Mare, pe comandanţii şi echipajele remorcherelor dragoare «A» şi «F» care prin iniţiativa şi spiritul de sacrificiu au ştiut să înfrunte toate pericolele şi împotrivirile mării, adăugând încă o verigă la lanţul sforţărilor depuse de mica dar mândra noastră Marină Regală pentru victoria comună şi definitivă”.

Cu toate acestea, pe frontul de răsărit, încă de la sfârşitul anului 1942 şi primele luni ale anului 1943 balanţa tindea să se încline în favoarea Puterilor Aliate. Până la trecerea în rezervă, ultima funcţie importantă din Marina Militară Română ocupată de Paul Zlatian a fost cea de comandant al Apărării Litoralului Maritim, evenimentele petrecute în România la data de 23 august 1944 repercutându-se şi asupra sa. Din lucrarea lui Marian Moşneagu Politica navală postbelică a României (1944-1958) aflăm că „La 5 noiembrie 1945 a sosit la Bucureşti, venind din Germania cu un tren de repatriere a prizonierilor, contraamiralul (r) Paul Zlatian”.

Referitor la activitatea masonică, în Repertoarul general al francmasonilor din România, apar menţionate doar numele „Zlatian” şi gradul „comandor” fără alte date despre lojă sau obedienţă.

Paul Zlatian a deţinut pentru o bună perioadă, între 1942-1948, preşedinţia Filialei Constanţa a Ligii Navale Române, remarcându-se prin activitatea desfăşurată şi în cadrul acestei organizaţii.

Virgil COMAN

 

Despre Autor