Publicat: Fri, Apr 17th, 2015

Societăţi secrete, societăţi discrete din Constanţa modernă: Adolf Linz – un arhitect remarcabil al Constanţei

IMG_0001 IMG_0002Astăzi este îndeobşte cunoscut faptul că, într-o bună măsură, Constanţa sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX, din punct de vedere arhitectural, poartă amprenta lui Adolf Linz.

Documentele de stare civilă atestă faptul că viitorul mare arhitect s-a născut la data de 3 august 1855, în oraşul Braşov, în familia de germani Iohana şi Adolf Linz. A urmat cursurile gimnaziale în urbea natală, iar în 1867 a frecventat cursurile Şcolii de Arte şi Meserii din Viena, oraş în care va mai reveni de două ori, pentru a-şi continua studiile în inginerie şi arhitectură.

Devenit angajat al firmei Förster Chevalier de Renke, este însărcinat cu supravegherea şantierului acesteia de la Palatul Regal din Bucureşti. După ce a obţinut diploma de inginer şi arhitect, Adolf Linz s-a angajat la Biroul austriac de construcţii din capitală.

În anul 1891 s-a stabilit la Constanţa devenind arhitect al armatei. Prin urmare, în această calitate a proiectat cazărmi, edificii pentru manutanţă şi clădirea Cercului Militar. În paralel, a lucrat şi pentru Primăria Constanţa, după cum ne relevă documentele din patrimoniul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale. Astfel, pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei Interimare a urbei tomitane din 18 octombrie 1891, la punctul 11, s-a aflat cererea lui Adolf Linz pentru alocarea unei diurne deoarece îndeplinea atribuţiile postului de inginer-arhitect, rămas vacant.  În realitate, acesta a fost o vreme şi arhitect al Primăriei Constanţa, până în anul 1895, pentru ca mai apoi să-şi deschidă propriul atelier de proiectare.

Parcurgând dosarele vremii ne-a reţinut atenţia următorul document, din 10 ianuarie 1895, înaintat de inginerul arhitect Adolf Linz, primarului Constanţei, Mihail Koiciu:

„Domnule Primar,

Am onoarea a vă înainta alăturat cu aceasta planurile, devizu, caietul de sarcini şi condiţiunile băilor de mare ce urmează a se construi la plaja malului mării, în vii, în locul celor vechi.

Distribuţiunea acestor băi s-a aranjat astfel ca să întrunească toate condiţiunile necesare, aşa ca să se evite cât se poate nemulţumirile vizitatorilor.

  1. Fiecare din aceste băi constă din 100 (una sută) cabine pentru vizitatori, ale căror intrări se pot observa de vizitatori când se află în baie şi care (cabine) au o lungime de 1 m. 70, iar lăţimea de 1.30.
  2. Una cameră pentru distribuirea biletelor.
  3. Una cameră pentru depozitul rufelor.
  4. Una cameră pentru bufet.
  5. Una cameră pentru personalul de seviciu.
  6. În mijlocul pavilionului s-a plasat antreul principal care este în legătură cu coridorul.
  7. Pe toată lungimea pavilionului spre mare conduce un coridor la 10 scări distribuite la distanţa de 16 metri una de alta, din care 6 răspund la plaja nisipului, iar celelalte direct în apă.
  8. Pavilionul întreg este aşezat pe stâlpi de şine de drum de fier bătute până la adâncimea terenului solid.
  9. Pentru apărarea aripilor pavilionului care se întinde până în apă s-au prevăzut apărători aşezaţi 2 metri înaintea piloţilor astfel că, când se formează în timpul iernii blocuri de gheaţă, loviturile valurilor se sparg în aceşti apărători, evitând astfel loviturile în stâlpii pavilionului.

Costul  unei băi este conform devizului:

baie pentru bărbaţi         lei 24328,88

<baie> pentru dame       lei 24328,88 sau

în total                            lei 48737,76 (Sic !).

Pe lângă suma aceasta ar fi necesitate a se prevedea suma de lei 500.00 pentru a se distruge carena şi catargul corabiei înecate, cât şi restul stâlpilor rămaşi la care s-a legat frânghia de delimitare.

Primiţi vă rog, Domnule Primar, încredinţarea prea distinsei mele consideraţiuni”.

Prin rezoluţie, Mihail Koiciu avea să dispună „Se va supune Cons. Comunal”. Astfel, procesul verbal nr. 12, încheiat în şedinţa extraordinară a Consiliului Comunal Constanţa din 20 februarie 1895, relevă faptul că licitaţia privind construirea acestor băi a fost câştigată de către Cosma Dussi.

Pe tărâm masonic, ştim că Adolf Linz activa în loja Steaua Dobrogei. La data de 15 ianuarie 1894 s-a căsătorit cu Constanţa Gruber, între martorii la eveniment numărându-se câţiva masoni din aceeaşi lojă, respectiv Iulius Velter, Constantin Nicolau şi Anatole Magrin.

Atât în perioada când a lucrat în administraţia locală, cât şi ulterior, acesta a elaborat cu profesionalism sau a avizat o serie planuri pentru edificii publice şi private, între care şi cele ale unor masoni precum Grigorie M. Grigoriu şi Gebrail Frenkian.

La data de 19 august 1927, Adolf Linz a trecut la cele veşnice, la Constanţa. Unele creaţii arhitecturale ce poartă pecetea renumitului arhitect au rezistat vicisitudinilor vremii, încântând privirile localnicilor, dar şi ale vizitatorilor urbei noastre.

Virgil COMAN

Despre Autor

Afişează 1 Comentarii
Vrei să spui
  1. Un articol care mi-a mers la suflet. E bine sa se stie mai multe despre arhitectul Adolf Linz. El a pus umarul la modernizarea Constantei. Multumim!!