Publicat: Fri, Apr 24th, 2015

Remedii naturiste: Coada-calului, planta perfectă pentru durerile reumatice, artritice şi nevralgice

coada-caluluiCoada-calului este o plantă care prosperă în zonele mlăştinoase şi care se găseşte pe toată întinderea Europei şi a Statelor Unite. Tulpina fertilă moare şi este înlocuită de o tulpină sterilă înaltă care poartă mai multe cercuri de frunze. În scop terapeutic se folosesc părțile aeriene ale plantei. Odată uscate, tulpinile se pot folosi numai dacă îşi păstrează culoarea verde. Din coada-calului se prepară de obicei o pulbere, dar poate fi folosită proaspătă sau ca extract lichid sau tinctură. Preotul elveţian Kunzle afirma că toţi oamenii începând de la o anumită vârstă ar trebui să ia zilnic ca băutură permanentă o ceaşcă de ceai de coada-calului. Atunci toate durerile reumatice, artritice şi nevralgice ar dispărea, fiecare om ar avea un apus de viaţă sănătos.

De-a lungul secolelor, coada-calului i-a surprins pe cercetătorii şi pe botaniştii de renume prin efectele sale terapeutice. Prin secolul al XI-lea, un terapeut al lumii creştine, Sfânta Hildegard, îi lăuda eficienţa în tratamentul plăgilor şi ulceraţiilor.

În schimb, Sfântul Albert cel Mare, strălucit maestru în ştiinţele naturii, considera că acţiunea plantei este de neînlocuit împotriva hemoragiilor şi a vomei cu sânge. Fitoterapeuţii contemporani au descoperit alte principii active ale plantei, eficiente în tratamentul afecţiunilor uterine şi al hemoroizilor. Pentru efectul diuretic, specialiştii contemporani recomandă folosirea infuziei de Coada- calului în tratarea afecţiunilor renale, cardiace, hepatice, reumatice, dar şi pentru eliminarea rapidă a toxinelor din organism.

Coada-calului este bogată în minerale, cel mai important fiind  siliciul, despre care se crede că are efecte antiartritice şi de tonifiere a ţesutului conjunctiv. Tulpina mai conţine flavonoide – cu efect antioxidant şi diuretic – acizi organici şi nicotină, oxid salicilic (sursa de acid salicilic, aspirina naturala), gluteolina, palustrina, fitosterina, beta-sitosterol, acid oxalic, acid malic, gliceride ale acidului stearic, linoleic, linolic, oleic, dimetil sulfone, vitamina C, uleiuri volatile, saruri de potasiu.

Coada-calului  are acțiune antiseptică, antimicrobiană, antiinflamatorie, diuretică, depurativă, măresc rezistenţa ţesutului conjunctiv, activează circulaţia locală, bogată în minerale consolidează oasele şi dinţii (planta este bogată în calciu şi magneziu şi în același timp favorizează absorbţia acestor minerale), datorită conţinutului mare de siliciu din plantă intervine în combaterea şi tratarea aterosclerozei (s-a constatat că lipsa siliciului duce la rigidizarea şi sclerozarea pereţilor vasculari, participă la sinteza colagenului, care menţine integritatea ţesutului conjunctiv, articulaţii, test muscular şi pielea), are efect antiacid la nivel gastric şi cicatrizant.

De asemenea, planta are efecte în infecţiile genito-urinare, bolile renale, problemele prostatei, obezitatea, artrita, ulcerele hemoragice şi tuberculoză, afecţiunile reumatice, combaterea celulitei, fracturi osoase, tetanie, hemoragiile interne şi externe şi pentru scurgerile vaginale, boli ale rinichilor, prostatite, boli reumatice, detoxifiere.

Ca uz extern coada calului ajută la vindecarea contuziilor, degerăturilor, neuro-dermitelor, edeme ale picioarelor, grăbeşte cicatrizarea rănilor, a ulcerului varicos, combate transpiraţia excesivă a picioarelor, osteoporoza, demineralizări, hipocalcemii, crampe musculare, ulcer gastro-duodenal.

Din cauza conţinutului mare de siliciu, coada calului nu este indicat  să fie consumată  de către copii mai mult de două săptămâni (se fac pauze şi apoi se reia). Nu se prelungește o cură de coada-calului mai mult de șase săptămâni și nu se recomandă în sarcină şi alăptare. Trebuie reținut faptul că această plantă poate irita tractul digestiv și este bine să o evitaţi dacă suferiţi de boli cardiace sau renale.

Atenţie! Coada-calului poate fi confundată cu o plantă otrăvitoare asemănătoare, care creşte în mlaştini (Equisetum palustre).

Claudia PINTILIE

Despre Autor