Publicat: Sat, Jul 23rd, 2016

Portul Nostru (27) – Ocuparea Constanței

CO 15 WÎncepând cu luna septembrie 1916, când au început bombardamentele asupra Constanței, locuitorii orașului au intrat în panică și, pe zi ce trecea, tot mai mulți și-au făcut bagajele să plece cu trenul sau cu alte mijloace peste Dunăre, unii spre Muntenia, alții spre Moldova. La începutul lui octombrie, liniile de apărare de la Topraisar și Tuzla cad, lăsând drum trupelor dușmane să înainteze spre Constanța. Armata româno-rusă se retrage și se repliază înaintea liniei de cale ferată Constanța-Cernavoda, apărând convoaiele civile și militare. Populația speriată lua calea pribegiei cu trenul, cu trăsurile și chiar și pe jos.

Elocvente sunt câteva rapoarte aflate în Arhivele Militare ale României. Iată câteva fragmente care se apleacă asupra acestor evenimente:

“… cetățenii continuă a părăsi oraşul în masă.”

…..

Spaima de aeroplane şi zgomotul bubuiturilor de tun, luptele fiind la 25 km, ce se aud bine, i-a îngrozit.”Din ziarul ''Dimineata'' 13 octombrie 1916

sau:

“Panica în populaţia civilă a ajuns la apogeu, toţi se grăbesc de plecare şi fiecare luând din casă câte un cufăr caută să plece cu trenul; gara este literalmente plină şi de abia reuşeşte a primi lumea aceasta, formând 2 trenuri cu vagoane de marfă şi unul cu un vagon de persoane. La această extraordinară panică a contribuit şi faptul că vasele ruseşti aflate în port – probabil din cauza ştirilor defavorabile de pe front – au început a-şi îmbarca tot materialul aşa ca să poată părăsi portul la prima ocazie. Cum parte din această pripită şi ascunsă îmbarcare se face noaptea, pe furiş, poporul i-a dat o semnificaţie şi mai mare. De aceeaşi panică au fost cuprinse şi chiar autorităţile noastre deoarece multe din ele ca de exemplu: Primăria, Administraţia financiară, Tribunalul, Judecătoria, etc., s-au închis deoarece toţi funcţionarii respectivi au fugit de la datoria lor. Moralul populaţiei este foarte scăzut şi la aceasta au mai contribuit încă câteva persoane cu sentimente patriotice dubioase care şi parcă îşi fac o plăcere în a teroriza publicul, răspândind zvonuri alarmante”

Şi din cealaltă parte, există rapoarte foarte precise, făcute de ofițerii germani ai general-feldmareșalului August von Mackensen. Spicuiesc câteva fragmente și din ele:

CO 20 W“Aviatorii noştri (germani n.a.) au observat adeseori că frecvenţa trecerii trenurilor peste podul de la Cernavoda era de unul la un sfert de oră. În mare grabă goneau acum pe calea ferată ultimele trenuri cu şuierături stridente ale locomotivelor, şi i-a supărat rău pe tirorii pomerani că le-a scăpat ultimul tren cu trei locomotive la mare distanţă înaintea sosirii artileriei. Multe nu au scăpat cu el, deoarece pe liniile de garare în lungul întregii căi ferate, stăteau înghesuite o mulţime de vagoane şi locomotive. 

…..

Duşmanului (armata româno-rusă n.a.), în retragerea sa precipitată, nu i-a rămas timp să apere Constanţa din poziţiile pregătite înainte. A fost mulţumit că el însuşi se pune în siguranţă. Astfel primul câştig preţios după luptele de străpungere din 19 la 21 octombrie a fost, două zile mai târziu, portul românesc, căzut în mâinile trupelor de urmărire fără vreo rezistenţă semnificativă.

…..

La 23 octombrie, la prânz, a intrat infanteria germană şi bulgară împreună cu cavaleria bulgară în Constanţa. Flota rusă staţionată în faţa portului a plecat cu aburii sub maximă presiune spre nord-est sub acoperire. Au rămas în mâna învingătorilor bogate şi valoroase rezerve neatinse în depozite. De asemenea instalaţiile portuare, rezervoare de petrol şi uriaşele silozuri de cereale. Locul unor ocupaţii profitabile se află pe o stâncă avansată în mare, lumea hotelurilor, reşedinţe ale înaltei societăţi şi strălucitul cazinou ce ademenea cu câştiguri uşoare au fost lovite de bombe ce le-au decojit de ştucaturi pretenţioase şi le-au transformat în moloz…”Mackensen si ofiterii bulgari W

Conform cercetătoarei Nicolina Ursu (într-un articol al Anuarului Muzeului Marinei Române), în noaptea de 8 spre 9 octombrie 1916 autorităţile constănţene au pus afișe în tot orașul cu titlul “PUBLICAȚIUNEA DE EVACUARE” prin care se cerea cetăţenilor să “primească această ştire cu o deosebită linişte deoarece nu era nici un pericol imminent” !  Ordinul de părăsire a oraşului a fost dat de generalul A. M. Zaioncicovsky, comandantul corpului militar aliat rus, în dimineaţa zilei de 9/22 octombrie, doar cu câteva ore înainte de intrarea inamicului în Constanţa. La ora 14 oraşul era ocupat de trupele de infanterie germano-bulgare şi cavaleria bulgară. Evacuarea s-a făcut în mare grabă, ultimele eforturi s-au făcut pentru a salva arhivele consiliului communal şi răniţii. La ocuparea oraşului Constanţa aproape toată populaţia românească a fugit, rămânând aici mai ales cetățeni de etnie bulgară şi turcă. Multi dintre aceștia s-au apucat imediat să jefuiască casele celor refugiaţi. Deși se instituise – dintre cetățenii care au rămas în oraș – o autoritate comunală care urma să menţină ordinea şi să prevină eventualele devastări, ocupanții au instalat imediat un regim dur și brutal, în special de către armata bulgară.

Soldații bulgari nu s-au dedat numai la fapte de violență, ci au distrus statuia Avântul Țărei din fața Palatului Regal, iar statuia lui Ovidiu au doborât-o cu ajutorul unor frânghii trase de doi bivoli și, dacă nu erau opriți de către nemți, și acesta ar fi fost distrusă. Ofițerii nemți au dat ordin ca statuia să fie repusă pe soclul ei, lucru care s-a executat, soldații germani construind un sistem din bârne de lemn de care au agățat scripeți și cu frânghiile au legat statuia și l-au pus pe Ovidiu la locul lui.

Arh. Radu CORNESCU

 

 

 

Despre Autor