Publicat: Sat, Aug 15th, 2015

Medicul alergolog ne învață. Ce efecte nocive poate avea soarele asupra pielii

efecte-soare-piele-336x228Soarele este esențial pentru starea de bine a organismului uman. Expunerea corectă la soare are un impact benefic, însă excesul poate fi dăunător pe termen scurt. Efectele nocive ale soarelui asupra pielii sunt cauzate în principal de razele UV: razele UVB stimulează în special bronzarea, dar sunt și principala cauză a arsurilor solare. Razele UVA sunt și mai periculoase, pentru că nu provoacă durere, dar pătrund mai adânc în piele. Ele accelerează procesul de îmbătrânire a pielii și pot cauza intoleranță solară, cunoscută ca alergie solare sau afecțiune pigmentară (melasmă, pete pigmentare). Radiațiile UVA și UVB pot dăuna celulelor noastre și le pot deteriora ADN-ul. Dacă aceste daune invizibile se repetă, ele pot, în timp, să ducă la dezvoltarea unor cancere de piele.

Pielea începe să îmbătrânească în mod fiziologic după vârsta de 30 – 35 de ani. Devine fragilă, subțire, mai puțin elastică, se reduce numărul de vase de sânge care o hrănesc și, de asemenea, scade numărul de foliculi piloși. Totodată, scade secreția de sebum și transpirația. Ca urmare a scăderii numărului de fibre elastice vor apărea riduri fine, care se netezesc atunci când întindem pielea.

Îmbătrânirea prematură a pielii apare ca urmare a expunerii repetate și neprotejate la radiațiile ultraviolete și este evidentă de la vârsta de 15 – 20 de ani prin leziuni actinice (pete mai închise la culoare decât restul tegumentului).

Bronzul protejează de efectul dăunător produs de radiațiile ultraviolete, dar pentru obținerea acestuia tegumentul are de suferit. În general, cu cât bronzul este mai profund, cu atât pielea este mai afectată. Bronzarea apare după expunere moderată și intensă la soare și se produce în două etape. În primul stadiu apare un pigment imediat, produs mai ales de UVA, care dispare destul de rapid după expunere. Bronzul care persistă necesită sinteză de melanină și devine vizibil în 72 de ore.

Bronzarea cu ajutorul solarului accelerează îmbătrânirea tegumentului și crește riscul de apariție a cancerului. Acest efect apare indiferent de aparatul utilizat.

Arsura solară apare ca urmare  expunerii în exces, fără protecție. În prima etapă apare eritemul (înroșirea) care poate fi imediat după expunere și care dispare rapid urmat de cel persistent/întârziat (persistă câteva zile). Ca urmare a creșterii permeabilității vasculare apar edeme (umflături) și uneori vezicule. Descuamarea tegumentului se produce în aproximativ șapte zile. Tratamentul medicamentos al arsurii solare este puțin eficient,  mai benefică fiind aplicarea de comprese reci și eventual folosirea unor preparate locale care să conțină substanțe anestezice.

Alte efecte nedorite care apar ca urmare a expunerii la soare sunt reacțiile de fotosensibilizare – sensibilitate anormală față de radiațiile ultraviolete.

Erupția polimoră la lumină este cea mai frecventă reacție de fotosensibilizare, apare predominat la femei. Leziunile apar la câteva ore până la câteva zile după expunere și pot fi inițial reduse ca număr și severitate inițial, dar în timp se pot agrava.

Sunt situații în care boli dermatologice preexistente sunt agravate de expunerea la ultraviolete – lupusul eritematos, diferite tipuri de eczemă.

Urticaria solară este un alt tip de reacție care poate să apară, dar frecvența este mult mai redusă. Este, de asemenea, produsă atât de UVA cât și de UVB. Local apare o iritație și eritem care se asociază cu prurit și duce, ulterior, la apariția papulelor de urticarie. Uneori poate să apară în cadrul unei reacții fotoalergice (alergie la o substanță chimică/medicament care apare când administrarea/aplicarea substanței este asociată de expunere la soare). În acest caz, evitarea alergenului rezolvă apariția erupției.

Un alt efect nociv al expunerii la soare este apariția cancerului cutanat. Frecvent sunt cunoscute trei tipuri de cancer cutanat care au ca principală cauză expunerea la ultraviolete: carcinomul cu celule bazale, carcinomul cu celule scuamoase și melanomul malign. În cazul carcinomului cu celule bazale și a celui cu celule scuamoase este se pare o legătură directă între cantitatea de radiații și apariția lor, în timp ce în cazul melanomului malign pare că expunerea intermitentă la radiații UV este factor de risc (expunerea doar în vacanțe).

Cea mai potrivită protecție

Există un nivel natural de protecție față de radiațiile UV asigurat de stratul cornos al tegumentului și de pigmentul pielii – melanina.

O metoda eficientă de fotoprotecție este folosirea hainelor, cu mențiunea că hainele strânse pe corp și ude sunt mai puțin protective. Culorile mai închise oferă o protecție mai mare decât cele deschise la culoare.

O importanță specială trebuie acordată copiilor care au nevoie de fotoprotecție permanent deoarece petrec mult timp în exterior pentru diverse activități. Se recomandă utilizarea zilnică a unei fotoprotecții cu SPF minim 15. La plajă, este ideal să se folosească creme speciale pentru copii cu filtru SPF mare și costume de baie care să acopere trunchiul.

Recomandarea este de a folosi ca rutină zilnică o cremă cu SPF 15-30, cremă ce se va aplica cu 15 – 30 de minute înainte de a ieși din casă, uniform și în strat suficient. În cazul în care mergem la plajă crema de fotoprotecție trebuie reaplicată la fiecare două ore și de câte ori ieșim din apă.

Expunerea la soare este benefică pentru sinteza de vitamina D. Folosirea extensivă a cremelor de fotoprotecție cu filtru ridicat ar putea duce la o scădere a sintezei de vitamina D. Pentru a evita deficitul de vitamina D se consideră suficientă o expunere zilnică de aproximativ 20 minute, fără factor de protecție.

Astfel, este recomandă expunerea controlată la soare, până la ora 10.00 în cursul dimineții și după-amiaza, de preferat după ora 16.00. Utilizarea cremelor de fotoprotecția, chiar cu SPF foarte mare nu ne vor proteja suficient de radiațiile UV puternice din intervalul 10.00 – 14.00. Se recomandă creme de fotoprotecție și pentru rutina zilnică, pe tot parcursul anului, dar mai ales odată cu începerea sezonului cald (de primăvară până toamna târziu) cu un SPF minim de 15.

Dr. Raluca MICU

Medic Specialist Alergologie și Imunologie Clinică

 

Despre Autor