Publicat: Wed, Sep 21st, 2016

De la pasiune pentru mediul înconjurător la o viitoare carieră în domeniu. Zece pentru Laboratorul Oceanografic pentru VacanțE Marea Neagră

14315879_1195023147206223_1111530306_oEste duminică în toiul zilei, cu o zi înainte să înceapă anul şcolar, aproape de mijlocul lui septembrie şi pe o arşiţă de vară. Pe digul de larg de la plaja Modern în paşi repezi, câţiva tineri se îndreaptă către un punct de întâlnire. Sunt zece la număr, alături de coordonatorii lor. Toţi îmbrăcaţi în tricouri verzi, cei mai mulţi dintre ei sunt adolescenţi, plini de viaţă, vorbăreţi şi cu zâmbetul pe buze. Sunt membrii Laboratorului Oceanografic pentru VacanţE Marea Neagră, alături de îndrumătorul lor Răzvan Popescu Mirceni, coordonatorul SEOPMM Oceanic-Club. Au venit să testeze cel mai nou echipament al clubului, un hidrofor, un aparat ce detectează sunetele din apa mării, inclusiv cele ale vietăţilor, cum ar fi delfinii. Atrag repede atenţia şi mulţi se întreabă ce-s cu aceşti tineri echipaţi corespunzător. Ei bine, sunt puţinii tineri responsabili, iubitori de natură, care au ales să facă, de la începutul acestui an, ceea ce toţi tinerii ar trebuit să fi făcut: să se dedice protejării mediului, descoperirii celor mai bune metode de protejare a mediului şi vietăţilor marine.

Zece noi cuceritori ai adâncurilor marine formați de echipa SEOPMM Oceanic-Club prin proiectul Laborator Oceanografic pentru VacanțE Marea Neagră sunt aproape de finalul pregătirii lor. Însă drumul până aici a fost unul lung, ar spune unii, dar extrem de frumos, palpitant şi interesant, ar spune cu toţii. Cei zece sunt adolescenţi, majoritatea însă elevi, entuziaşti, plini de viaţă, puţinii din miile de elevi ai municipiului care au ales să se implice într-un proiect de mediu. Membrii echipei SEOPMM Oceanic-Club au străbătut anul trecut toate şcolile din municipiu în căutarea viitori componenţi ai proiectului, a voluntarilor dornici să se implice în proiecte de mediu. De altfel, o dată la şase – şapte ani se selectează câte un “bloc” de viitori activişti de mediu, după cum ne spune coordonatorul echipei, Răzvan Popescu Mirceni. Doritori nu au fost foarte mulţi. “Zece dintre ei au fost selectaţi şi au beneficiat şi de un curs gratuit brevetat internaţional de scufundare, în ape deschise/de suprafață (primul nivel), iar o parte au învăţat cum se fac achiziţiile de hărţi spaţiale la cartarea habitatelor din zona submersă a judeţului Constanţa, mai exact, de la digul de nord al Portului Constanţa până aproape de zona Pescăriei”, spune coordonatorul.  Aceştia au făcut achiziţii pentru realizarea primei hărți de înaltă rezoluție a distribuției habitatelor marine de mică adâncime de la coasta românească, alături de experții S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club. De asemenea, spune coordonatorul echipei, ei şi-au format o bază de înţelegere şi de utilizare a tot ceea ce înseamnă programele de Geographic Information Sistem: „Hărţile create sunt utile pentru a interpreta multe date, a înţelege şi a obţine soluţii şi mecanisme pentru problemele  prezentului, de la transporturi, la alimentaţie şi nu numai”.

Scufundători brevetaţi internaţional13419210_1757277684518488_8631562494326637387_n

Proiectul Laboratorului de Oceanografie a fost implementat pentru prima dată anul acesta pentru că abia acum s-a găsit finanţare, cursurile de scufundare costă, şi nu numai acestea. Proiectul în sine a început în luna aprilie a acestui an. Pe lângă ceea ce au învăţat aceşti copii, ce scufundare autonomă ori achiziţii de date cartografice, aceştia au descoperit ce perspective de angajare ar putea avea urmând pasiunea care i-a împins să se alăture proiectului. Copiii au fost foarte receptivi, au lucrat bine, spun cei care le-a îndrumat acestora paşii în ultimele luni.

Deplasările şi activităţile săptămânale pe care le-au avut membrii laboratorului au fost unice. La unison toţi participanţii au caracterizat experienţa drept unică, una de care nu ar fi avut parte dacă şi-ar fi petrecut altfel timpul liber, ca orice adolescent al acestor zile. Au fost zile frumoase petrecute în deplasări în Bulgaria, acolo unde s-a lucrat pe cetacee, la invitaţia unor parteneri de-ai Oceanic Club din acea zonă. A existat un parteneriat cu cei de la Asociaţia Ornitologică Română, o tabără de ornitologie unde cei prezenţi, alături de mulţi participanţi din toată ţara au învăţat noţiuni legate de păsări pe care nu le-ar fi aflat niciodată cel mai probabil dacă nu se alăturau grupului. De asemenea, grupul de zece elevi a participat la achiziţia unui segment de date pentru cartarea habitatelor din zona costieră a oraşului Constanţa în vederea stabilirii acelor zone care necesită protecţie specială în caz de incidente diferite, mai ales cu substanţe petroliere sau cu poluanţi. Datele acestea se prelucrează, iar pe 31 octombrie se va prezenta harta finală iar vectorul va fi predat sponsorului proiectului.

“Programul va continua”, a precizat coordonatorul. Începutul a fost unul promiţător, chiar dacă tinerii s-au ales ei singuri după criteriul calităţii, nu cel al cantităţii.

14315567_1195022993872905_1831716115_oO experienţă de viaţă

Cei mai curajoşi dintre participanţii la proiect au vorbit despre experienţa care le-a schimbat vara, dar şi percepţia despre viaţa din jurul lor şi perspectivele asupra viitorului carierei ce o vor alege. Ana Mardare, clasa a zecea la Liceul Traian a fost în primul rând atrasă de direcţia pe care o are ONG-ul Oceanic Club şi mai apoi de cea a proiectului. “Mă gândeam să dau la medicină, dar ulterior m-am orientat către biologie, microbiologie, a fost o turnură fericită. Mereu înveţi câte ceva, am luat contact şi cu cei de la asociaţia de ornitologie, de la care am învăţat foarte multe. Acum biologia nu mai pare chineză”, spune adolescenta.

Vara ei s-a petrecut între scufundări, pregătirile de scufundări, “plimbările” organizate de-a lungul coastei în căutarea delfinilor eşuaţi. „A fost foarte distractiv, chiar dacă au fost multe de făcut. Echipa a fost minunată. Oamenii au venit din plăcere, din pasiune, s-au creat prietenii frumoase, cred eu rezistente. Când te scufunzi senzaţia este ireală, din punctul meu de vedere. Am observat fauna, căluţii de mare, am avut ocazia să văd peisaje subacvatice superbe, inclusiv la Shabla, dar şi la 2 Mai, unde am fost cel mai recent săptămâna aceasta la Rezervaţia 2 Mai – Vama Veche. În acea zonă sunt alge foarte frumos colorate, roşii, verzi, dar şi bureţi albaştri. La început mi-a fost frică, nu ştiam să înot la începutul proiectului, nu ştiam să înot, dar am învăţat pe parcurs. Nu multă lume face asta, se scufundă, tocmai depăşirea acestei frici m-a ajutat pe mine ca persoană”, completează Ana. În ceea ce-i priveşte pe tinerii de vârsta ei, aceştia îi par indiferenţi la problemele mediului ce îi înconjoară: “Sunt mulţi care cunosc problemele, spun că le pasă, dar nu fac nimic. Nu văd efectele negative ale gesturilor lor, nu văd impactul imediat al nepăsării lor. Cred că mai mult ar avea impact asupra lor impactul vizual”.

Şi Robert Leonard Georgescu, elev în clasa a zecea Liceul “Ovidius” este unul dintre cei care s-au alăturat proiectului din pasiune pentru mediu şi pentru mare. “Mi-a plăcut mult că am învăţat să mă scufund, despre fotografierea sub apă, care mă pasionează şi pe care vreau să o studiez intens. M-au atras activităţile, îmi place natura. Îmi plac scufundările pentru că aceea este o lume diferită la care nu are toată lumea acces, pot fi eu la ce adâncime vreau. Vreau să continui şi după terminarea liceului, la facultate, vreau să devin programator şi să pot ajuta şi organizaţia lui Mircea”, spune Leo.

Elevilor de liceu li s-au adăugat şi doi studenţi de la Universitatea Ovidius. Dorin Marinescu, anul II la Facultatea de Biologie este unul dintre ei. S-a alăturat proiectului în luna martie, împreună cu prietena sa, Irina, ambii studenţi la aceeaşi facultate. Le-a plăcut ideea de a face parte din organizaţie şi s-au înscris primii în proiect cu speranţa că vor fi primii aleşi să fie printre cei zece „ Nu ştiu câte persoane se pot lăuda, la 20 de ani, că au văzut rapane, în mediul lor natural, căluţi de mare fotografiaţi de noi. Au fost experienţe unice atât la noi în Marea Neagră, cât şi la bulgari. Eu mi-am schimbat viziunea asupra mării, m-a făcut să înţeleg presiunile la care se expun vieţuitoarele, să înţelegem mai bine presiunile din adâncuri, dar şi altele”.13419210_1757277684518488_8631562494326637387_n

Giba Adrian Andrei este un alt tânăr, elev la Colegiul Tehnic Energetic, care s-a alăturat grupului pentru că vrea să-şi împlinească un vis. Da, există adolescenţi de 15-16 ani care ştiu ce carieră vor să urmeze. “Visul meu este să mă fac scafandru. Totul a pornit de la momentul când, în urmă cu doi ani, scafandrii militari au organizat scufundări, la care am participat şi mi-a plăcut. Experienţa acestui laborator m-a învăţat foarte multe. Visul meu acum este să-mi iau echipament personal şi să pot face diferite cercetări sub apă”, spune acesta.

Student la inginerie aerospaţială, un ong-ist convins de mediu

Elena Zaharia, studentă anul I la Inginerie Aerospaţială la universitatea din Ţara Galilor, proaspăt absolventă a Liceului Teoretic Traian, a fost singurul voluntar aflat în an terminal de liceu care s-a alăturat proiectului şi s-a dedicat lui:“Eu am fost primul voluntar din 2015 al organizaţiei chiar dacă mai aveam puţin timp de rămas în ţară, fiind clasa a XII-a şi urmând să plec la universitate în afara ţării”. I-a rămas în minte prima ieşire cu grupul care a fost într-o peşteră, la Gura Dobrogei, când un liliac s-a aşezat pe capul său. „În ziua respectivă am cartat în acea zonă. Mult mi-au plăcut şi ieşirile pe mare, vizualizarea delfinilor, în zona Cazinoului, în larg, dar şi tabăra Societăţii Ornitologice Române din Delta Dunării şi de la Vadu”, a mai adăugat aceasta. Prezenţa în acest ONG a făcut-o să-şi dea seama şi de pasiune şi pentru biologie, lucru pe care, până atunci, nu îl ştiuse. “Mă gândesc şi pe viitor să fac ceva în această zonă, eventual un master, chiar dacă este ceva diferit de ceea ce voi studia în universitate, inginerie aerospaţială. M-am orientat către acest domeniu pentru că este unul de viitor, este un domeniu destul de dificil”, a mai adăugat Elena.

Chiar dacă experienţele trăite în acest proiect, cele mai multe petrecute în această vară, s-au terminat, membrii Oceanic Club promit că acestea nu se vor opri aici. Vor urma altele, la fel de interesante, pline de noutăţi, cu la fel de mult entuziasm. Astăzi au testat noile echipamente de ascultare și înregistrare a delfinilor, însă curând vor pleca într-o nouă misiune în Marea Neagră pentru cercetări asupra distribuției spațiale și sezoniere a cetaceelor din bazinul său vestic. Aventura continuă!

Claudia PINTILIE

 

Despre Autor