Publicat: Fri, May 29th, 2015

Comorile Constanţei: Povestea Cazinoului din Constanța (V)

Inaugurarea 01 WLa 15 august 1910 are loc inaugurarea Cazinoului în prezența „înaltelor oficialități, a unui sobor de preoți și a unui numeros public”, cu un spectacol al ansamblului Davilla (s-au jucat piesele „Gringoire”, „Cântecul lebedei” și „Refugiu”).

Ioan N. Roman are un mandat de primar foarte scurt (noiembrie 1910 – decembrie 1910). Îl urmează Titus Cănănău (decembrie 1910 – august 1912). Acesta îi închiriază clădirea Cazinoului pentru un an – cu titlu experimental – lui Alphonse Heitz (printre altele, proprietar al restaurantului Café de Paris din București). Dar, după un an, în 1912, cel care câștigă închirierea pentru 20 de ani este baronul Edgar de Marcay, care deținea „Societatea Marilor Stabilimente”. Acesta s-a angajat să construiască și un hotel special conceput pentru lumea bună care ar veni să joace la Cazinoul din Constanța. Este vorba de Hotelul Palace (proiectat de arhitectul francez E. P. Goué, dar asistat de Daniel Renard), pe care l-a dat în folosință în 1914.

Până în anul 1912 și-au oferit serviciile pentru Cazinou multe orchestre, românești sau străine, însă cea care a reușit să aibă un contract ferm cu Primăria (semnat în timpul mandatului lui Mihail Koiciu) a fost Orchestra I. Paschill.

În 1912 baronul Edgar de Marcay, proprietarul “Societății Marilor Stabilimente” și antreprenorul Cazinoului, cere Primăriei să construiască un pavilion-restaurant în fața Cazinoului după planurile lui Daniel Renard (actuala clădire a Acvariului). Consiliul Comunal – în ședința din 10 februarie 1912 – aprobă această solicitare.Cei trei W

Faleza Cazinoului și împrejurimile ei au devenit loc de promenadă pentru constănțeni, marinari, turiști. Aici era o atmosferă mirifică căutată de  îndrăgostiți.  Bulevardul, parcul, Cazinoul și marea erau elemente care creau parcă o lume de basm.  Cei care treceau pe aici își promiteau să revină cât mai curând! Locul de promenadă de pe faleză, unde doamnele și domnișoarele își etalau vestimentații de ultimă modă, sprijinite de parapetul alb, era de fapt considerat un bulevard perfect circulabil. S-a numit mai întâi Bulevardul Principele Nicolae (1910), dar destul de repede i s-a schimbat numele în Bulevardul Țarul Nicolae al II-lea, cu ocazia vizitei acestuia la Constanța în 1914. După Primul Război Mondial i se schimbă din nou numele în Bulevardul General Alexandru Averescu, iar  în 1948, la venirea la putere a comuniștilor, devine Bulevardul 16 Februarie. Actualmente nu mai e circulată, promenada fiind strict pietonală.

Cazinoul nu era ocolit de evenimentele importante din Constanța. Astfel, la 1 iunie 1914, Țarul Rusiei – Nicolae al II-lea, face o vizită-fulger la Constanța, unde se va întâlni cu Regele Carol I și cu moștenitorul acestuia, principele Ferdinand. Vizita va dura doar 12 ore și, în afară de discuțiile oficiale, au avut loc și câteva momente speciale: vizita la Catedrală, unde s-a oficiat un tedeum; defilarea trupelor de elită în fața Țarului și a Regelui (care stau călare lângă o clădire provizorie din fața Cazinoului, făcută special pentru această vizită); un dineu de gală la Pavilionul Regal din port. Era o vizită în care se tatonau alianțe, deoarece se apropia războiul!

Arh. Radu CORNESCU

Fotografiile fac parte din colecţia arhitectului Radu CORNESCU

 

 

Despre Autor