Publicat: Fri, Mar 27th, 2015

Comorile Constanţei: Existenţa tumultuoasă a Geamiei Hunchiar

Geamia Hunciar iamgine interbelicaKustengje – numele turcizat al Constanței – a avut mai multe geamii de-a lungul secolelor când Dobrogea era o provincie otomană. Cea mai veche cunoscută în zilele noastre a fost cea denumită Mahmudie-Djami (după numele sultanului Mahmud al II-lea), construită în anul 1822. Deși cetatea otomană arăta destul de bine (de văzut desenele lui Hector de Bearn) desele războaie cu rușii, dar mai ales ocuparea de către ruși a orașului (26 Iunie 1828) au făcut ca zidurile defensive să fie distruse. La sfârșitul războiului Crimeei (1856), lucrurile s-au schimbat. După construirea căii ferate de către englezii de la D.B.S.R (terminată în 1859, inaugurată oficial în 1860, iar gara a fost dată în folosință în 1862) și începerea modernizării portului Constanța (de către aceeași companie – în conformitate cu Firmanul semnat de sultanul Abdul Medgid), a fost clar pentru toată lumea din zonă că urmează o revigorare explozivă a orașului.

Transportul de cereale din Constanța (aduse pe Dunăre de la Galați și Brăila și apoi cu trenul de la Cernavoda) era principala cauză, dar existau și interese majore pentru schimburi de mărfuri. Constanța va deveni un principal nod între Orient și Occident și dovezile acestei dezvoltări nu au întârziat să apară. Englezii sistematizează o parte din oraș și încep să-și construiască case de-a lungul unor străzi trasate în partea de sud-est a Peninsulei. Vor mai fi construite case pentru lucrătorii feroviari la capătul triajului vechi pe viitoarea stradă Carol I (astazi B-dul Tomis pe o porțiune unde se află sediul Administrativ (“Casa Albă”), între Str. Negru-Vodă și B-dul Ferdinand). S-au construit clădiri și pentru personalul portuar, la sud de vechea gară, pe locul unde astăzi se află Terasa Colonadelor și Muzeul Marinei Române. Turcii nu puteau rămâne mai prejos și construiesc în 1860 o frumoasă geamie numind-o după numele noului sultan – Azizia. În paralel ea mai poartă un nume – Hunchiar (amintind de un rang mare – pașă sau guvernator). Geamia a fost construită aproape de vechea poartă a cetății otomane distrusă de ruși în 1828 (poarta era cam în dreptul vechiului restaurant “Pescarul”, la intersecția str. Traian cu str. Vasile Alecsandri).

Apropierea nu a fost întâmplătoare, deoarece o mare parte din zidurile geamiei a fost construită din rămășițele zidului cetății otomane, dar și din bucăți din vechea cetate a Tomisului! E adevărat că englezii au construit case, gara, linii ferate, portul, dar de unde priveai orașul, silueta minaretului (cu o înălțime de 24 de metri) domina Constanța. Sub ocupația otomană s-au mai construit apoi și alte geamii, astăzi, în majoritate dispărute. Aș aminti de Ortha Geamia (se afla la intersecția str. Dragoș-Vodă cu str. M. Kogălniceanu sau o geamie din lemn și chirpici aflată aproape de intersecțiia str. Ştefan cel Mare cu str. I.G. Duca, lângă fosta alimentară “Antoniadis”. Unele au fost demolate în perioada interbelică, altele, ca și Casa Beiului, în socialism. Geamia Mahmudia a fost demolată la începutul secolului XX, construindu-se în locul ei Moscheea Regală Carol I (autor: arh. Victor Ştephănescu).Gravura dupa Hector de Bearn

Corpul principal al geamiei Hunchiar, având în plan o formă pătrată, iar ca volumetrie apropiindu-se de un cub, cât și minaretul (fără ferestre, având o scară interioară în formă de spirală ce conduce la balconul ceremonial), au fost reparate în 1936, odată cu construirea în apropiere a sediului muftiatului (clădire în stil modernist cu elemente Art Deco, avându-l autor pe arhitectul Ioan Căpșuneanu) de pe strada Carol I (astăzi Tomis).

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial ambele lăcașe importante de cult musulman au fost avariate. Moscheea Carol I a avut stricăciuni minore, dar Geamia Hunchiar a fost grav avariată în timpul unui bombardament din anul 1941, credincioşii musulmani arondați aici fiind nevoiți ani întregi să frecventeze celelalte geamii. În urma bombardamentului, la cererea guvernului, a fost trimisă la București o listă cu principalele clădiri avariate din Constanța, inclusiv cele considerate monumente istorice, printre ele și cele de cult musulman. Aici s-a produs un “fenomen” uluitor: deși Ministerul Cultelor și Artelor cerea situația geamiilor pentru a vedea ce se poate repara, primarul de atunci al orașului Constanța – colonelul N. Oprescu – nu ezită când sugerează ministerului că gemia mică (Hunchiar) nu are așa mare importanță (chiar îl încurcă, după sensul adresei: “Părerea mea umilă e să nu ne lăudăm prea mult cu monumentele istorice turcești”) și ar putea fi demolată (…”geamia cea mică poate să dispară fără nicio pagubă”)!! De la minister vine un răspuns dur, punându-l la punct pe primar și recomandând repararea ei. Primarul, nevrând să dea fonduri de la Primărie pentru reparație, se adresează muftiului că trebuie să-și repare geamia urgent din fondurile comunității musulmane. Halal primar!

Geamia Hunchiar a rezistat furiilor timpului și a fost reparată de câteva ori de la acele momente. Astăzi este un monument important care amintește, alături de vestigile milenare ale Tomisului, de trecutul interesant al acestui loc.

Arh. Radu CORNESCU

Fotografiile fac parte din colecţia arhitectului Radu CORNESCU

 

Despre Autor